Programul de relansare economică recent anunțat de Guvernul României conține o secțiune dedicată înființării Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții. Secțiunea respectivă a fost imediat supusă unor comentarii virulente din partea unui blogger. Criticile aduse nu sunt întemeiate, unele fiind chiar ridicole. Ele demonstrează că autorul lor nu are o bună înțelegere a modului de funcționare a băncilor naționale de dezvoltare. Articolul de față aduce clarificările necesare ca parte a efortului constant în domeniul educației financiare întreprins de personalul băncii centrale.

 

Ce ne arată “testul raței”?

 

Când se fac aprecieri legate de un program economic guvernamental există așteptarea ca problemele să fie tratate la modul serios și nu împinse în derizoriu. Pe acest fundal, nu poți decât să fii surprins că blogger-ul Radu Soviani găsește de interes să abordeze un aspect minor și anume acronimul propus pentru noua instituție: “preiau aici explicația privind Banca Națională pentru Dezvoltare. Domnu’ Iohannis un acronim mai bun decat BND nu ați găsit?”[i]

Este sau nu acronimul potrivit? Din această dilemă “existențiala” ne-ar putea scoate o zicere americană, așa numitul test al raței: “Dacă arată ca o rață, merge ca o rață și măcăne, atunci este o rață”.

Aplicand testul în cazul nostru, vom observa, în primul rând, că instituția analizată are natura juridică de bancă. Deci este o bancă. Cuvântul “național” din denumire se justifică întrucât instituția are statul român ca acționar unic și își propune promovarea unor obiective de politică economică națională. În ceea ce privește termenul “dezvoltare”, prezența sa este logică, deoarece desemnează sintetic tipul de activitate ce va fi desfășurat de instituție. Prin urmare, ne aflăm în fața unei bănci naționale de dezvoltare, sintagmă consacrată care desemneză o categorie specifică de instituții financiare. În tradiția românească[ii] acronimul care se impune de la sine este BND[iii].

Ce îl deranjeaza pe blogger? Oare faptul că sigla este identică cu cea a Bundesnachrichtendienst sau cu cea a Blocului Național Democrat?[iv] Dl Soviani ar fi trebuit să fie mai explicit, nu să lase cititorii să-și frământe creierii ca să ghicească ce a vrut acesta să zică. Oricum, repet, problema invocată este măruntă și s-ar putea rezolva, daca chiar ar fi necesar, pe model latino-american, prin adăugarea de vocale: BANAD, BANADE etc.

Nu pot însă înțelege referirea hodoronc-tronc la președintele țării, care potrivit blogger-ului, ar fi ales acronimul băncii. De când se ocupă președinții de țară cu o astfel de activitate? Să fie o astfel de referire, total gratuită, un indiciu că dl Soviani, ce se prezintă ca jurnalist independent, actionează pentru promovarea agendei unei anumite formațiuni politice? Nu mă pot pronunța în legătură cu acest aspect, neavând informații suficiente. Pot însă spune cu tărie că, în ultima vreme, în articolele și prezentările pe la diverse posturi de televiziune ale domnului Soviani își fac loc stridențe jurnalistice și atacuri ad hominem demne de presa bulevardieră și care nu țin loc de o analiză serioasă.

 

 

Acționează Guvernul României în interesul acționarilor băncilor?

 

Dl Soviani mai afirmă următoarele: “Legat de Banca Nationala de Dezvoltare, ce spun ei în această maculatură (sublinierea noastră)? Spun că este o bancă ce nu va atrage depozite? Atenție! Ca să nu facă concurență sistemului bancar. Deci iar protejăm sistemul bancar... Deci o să vină Cîțu cu bani de acasă.”[v]

Afirmațiile de mai sus ale blogger-ului pot conduce la ideea că autoritățile române fac obiectul capturii sistemului bancar[vi] și acționează deliberat în interesul acestuia[vii]. Scurta prezentare a evoluției conceptului de bancă de dezvoltare, ce va fi facută în continuare, va demonstra că acuza adusă guvernului este nedreaptă. Analiza va arăta că nu va fi nevoie nici ca dl Cîțu[viii] să vină cu bani de acasă, în absența atragerii de depozite, proiectul privind banca de dezvoltare prevăzând clar mai multe surse de finanțare pentru aceasta.

 

 

Evoluția istorică a băncilor naționale de dezvoltare/de promovare

 

 

Băncile naționale de dezvoltare se prezintă ca un grup eterogen de entități care diferă între ele în ceea ce privește anul înființării, mărimea, structura de proprietate, misiunea, precum și modelul de afaceri. Ca un numitor comun, aceste institutii joacă însă un rol important în finanțarea pe termen lung a economiei, în sprijinirea politicilor publice și au un rol anticiclic și stabilizator[ix].

Cine studiază istoria băncilor de dezvoltare din Europa va observa că acestea au fost înființate în valuri și că, în decursul timpului, ele au fost supuse unui proces gradual și iterativ de restructurare a activității lor pentru a respecta cadrul de reglementare în evoluție al Uniunii Europene (UE), în special regulile privind ajutorul de stat.

Primele instituții au fost înființate în secolul XIX și la începutul secolului XX în Franța, Italia și Polonia. Noi instituții de dezvoltare au fost înființate imediat după cel de al Doilea Război Mondial, cum este cazul băncii germane Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW), ce a beneficiat de fonduri ale Planului Marshall, sau în anii ‘60-’70 (Instituto de Credito Oficial din Spania și SNCI din Luxemburg). Un alt val de înființări de astfel de instituții se constată în perioada ce începe cu anul 1990 și durează puțin după anul 2000, în special în țări din Europa Centrală și de Est (Slovenia, Ungaria, Bulgaria și Croația), pentru a sprijini procesul de tranziție economică[x]. Din anul 2008, se constată un interes reînoit pentru băncile de dezvoltare, unele țări procedând la reorganizarea celor existente (Lituania, Letonia), în timp ce altele care nu dispuneau de astfel de instituții au trecutla înfințarea acestora (SBCI în Irlanda, British Business Bank și Green Investment Bank în Marea Britanie, IFD în Portugalia, Banca de Dezvoltare în Malta)[xi].

Explicația pentru atenția acordată în ultimii ani băncilor naționale de dezvoltare rezidă în recunoașterea de către Comisia Europeană (CE) a rolului important pe care aceste instituții îl pot juca în implementarea Planului De Investiții pentru Europa și a altor instrumente financiare ale UE. Din acest motiv, CE a recomandat țărilor care nu au astfel de entități, pe care preferă să le desemneze sub numele de bănci naționale de promovare, să purceadă la înființarea acestora și a precizat într-o Comunicare[xii] principiile orientative care trebuie avute în vedere în cadrul acestui proces.

 

 

Ce este exact o bancă națională de promovare?

 

Potrivit Comunicării din 2015, băncile naționale de promovare (BNP-uri) sunt entități juridice care desfășoară activități financiare pe o bază profesională și care au fost mandatate de un stat membru sau de către o entitate dintr-un stat membru de la nivel central, regional sau local, să desfășoare activități de dezvoltare sau de promovare[xiii]. Această definiție acoperă BNP-uri de forme extrem de variate, care oferă produse de promovare distincte, în funcție de necesitățile specifice ale fiecărei țări.

Justificarea economică pentru existența unei BNP este aceea că ele sunt mai bine plasate decât băncile private pentru a face față unor disfunctionalități ale pieței, ce duc la scaderea investițiilor și deci la o creștere economică mai lentă.

Principiile orientative oferite de Comisia Europeana au în vedere să crească bunăstarea societății și să reducă efectele negative care au afectat în trecut băncile de dezvoltare, cum ar fi: pierderi financiare pentru guverne, alocare greșită a investitiilor datorită interferenței politice, distorsiuni ale pieței și evicțiunea instituțiilor financiare private.

Potrivit principiilor, în primul rând BNP trebuie să aibă un mandat clar și să-și concentreze activitatea în sectoare unde deficiențele pieței sunt predominante și care sunt slab deservite de instituții financiare private sau unde acestea nu operează deloc. Mai mult, BNP trebuie să acționeze în condiții competitive egale cu cele ale băncilor comerciale. În al doilea rând, zona de intervenție trebuie justificată printr-o evaluare ex-ante a deficiențelor pieței ce vor fi soluționate de BNP. Atunci când BNP operează pe piețe deja deservite de băncile comerciale, condițiile competitive egale vor putea fi menținute prin distribuirea de produse de către BNP indirect prin intermediul băncilor comerciale. În al treilea rând, proiectele selectate trebuie să fie viabile economic și cu suficientă profitabilitate pentru continuarea operațiilor fără sprijin guvernamental. În al patrulea rând, operațiunile trebuie monitorizate de un consiliu de administrație în legătură cu guvernul, dar “partea operațională sau bancară a unei BNP este lăsată în sarcina conducerii profesionale.” În sfârșit, BNP trebuie să respecte strategii de gestiune sănătoasă a riscului și proceduri puternice de control intern.

Aceste principii au fost respectate de țări în procesul recent de stabilire a noi bănci naționale de dezvoltare/promovare. În cazul fiecărei bănci, statutul acesteia a fost evaluat de DG-Competion pentru a se asigura respectarea regulilor de ajutor de stat.

 

 

Rolul ajutorului de stat

 

 

Uniunea Europeana s-a dotat cu un cadru solid de reguli de ajutor de stat menite să sprijine o competiție puternică. Potrivit acestui cadru, orice întreprindere care se bucură de sprijinul statului obține un avantaj față de competitorii săi. Prin urmare, Tratatul de Functionare al Uniunii Europene (TFUE) interzice ajutorul de stat, cu excepția cazurilor în care acesta este justificat de rațiuni ce țin de dezvoltarea economică generală.

Existența ajutorului de stat este verificată de Comisia Europenă prin serviciile sale specializate (DG-Competition). O măsură este considerată ajutor de stat dacă sunt îndeplinite patru condiții:

  • există o intervenție a statului sau cu resurse ale statului;
  • intervenția oferă un avantaj selectiv beneficiarului acesteia;
  • competiția a fost sau poate fi distorsionată;
  • intervenția este posibil să afecteze comertul între statele membre.

BNP sunt sprijinite financiar de stat, deci resursele lor se califică drept resurse de stat în sensul articolului 107 (1) din TFUE. De asemenea, BNP-urile îndeplinesc, de regulă, și celelalte trei criterii amintite anterior. Prin urmare, într-o astfel de situație, aceste instituții vor putea funcționa numai pe baza aprobării oferite de Comisia Europeană, care evaluează compatibilitatea ajutorului de stat cu obiectivele de politică permise de TFUE.

Măsura de ajutor de stat se aprobă de DG-Competition pe baza unor reguli comune de evaluare, ce sunt reflectate, în mare parte, în principiile din Comunicarea CE din 2015. În primul rând, ea trebuie să contribuie la un obiectiv bine definit de interes general. De exemplu, proiectele care asigură finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, care încurajeaza inovarea sau promovează un mediu ambiant sustenabil (în particular prin combaterea schimbării climatice) răspund unui astfel de obiectiv. În al doilea rând, măsura trebuie să fie necesară, pentru a remedia o disfuncționalitate a pieței și, totodată, adecvată. Pentru a respecta acest ultim criteriu, unei BNP i se va cere adesea să acționeze indirect, prin băncile comerciale și alți intermediari privați existenți pe piață. Măsura mai trebuie să aibă un caracter de stimulare pentru alți operatori privați de a se angaja în activități adiționale (eventual prin co-finanțare) și să fie proporțională, altfel spus ajutorul de stat trebuie redus la minimul necesar. În sfârșit, măsura trebuie să evite efecte negative disproporționate, adică să nu distorsioneze semnificativ competiția.

 

Cum rămâne cu protejarea băncilor?

 

Proiectul Băncii Naționale de Dezvoltare prezentat în planul de relansare economică urmărește să respecte principiile enunțate de Comisia Europeana în Comunicarea sa din 2015 și criteriile acesteia de evaluare a compatibilității ajutorului de stat. Deci nu e vorba de o protejare a sistemului bancar izvorată dintr-o captură de reglementare sau din faptul că cineva ar avea niște obligații personale față de acționarii privați ai băncilor.

 

 

Dezinformarea prin omisiune

 

Dl Soviani se angajează pe calea dezinformării prin omisiune atunci când afirmă următoarele: “Prostie mai mare din punct de vedere economic față de ce apare în acest program nu ați văzut, legat de sursele de finanțare. Scrie acolo că sursele vor fi împrumutate de pe piața interbancară. Păi, băi, Cîțule[xiv] (sublinierea noastră), băi domnule ministru de finante ar trebui să cunoști că împrumuturile astea sunt pe termen scurt, nu te poți împrumuta ca să dai credite pe termen lung. De asta spun că e scris de analfabeți pentru analfabeți (sublinierea noastră).”[xv]

În realitate, sursele de finanțare ale viitoarei bănci de promovare nu se limitează doar la cele ce vor fi obținute de pe piața interbancară, așa cum rezultă din fraza citată anterior. Ele sunt foarte clar indicate în Programul de relansare economică al Guvernului:

  • capital subscris de acționar;
  • împrumuturi de pe piața interbancară;
  • împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale (Grupul BEI, BERD, Banca Mondială etc.)
  • împrumuturi subordonate de la MFP;
  • emisiuni de obligațiuni către investitori instituționali.

Ce observăm? În general, surse de finanțare pe termen lung, tipice pentru o bancă de dezvoltare[xvi]. În acest context, cum rămâne cu analfabeții?

 

                                                                                                             X

                                                                                                           X X

PS: Opiniile exprimate în acest articol sunt strict personale și ele nu reflectă poziția oficială a BNR și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție, așa cum se specifică și în secțiunea Disclaimer a blogului. Faptul că autorul articolului are o opinie, ce ține de dreptul la libera exprimare, aceasta nu înseamnă că ea încalcă dreptul altei persoane la propria sa opinie.

 


[i] Radu Soviani, “Pe scurt, despre programul de relansare economică, lansat astăzi” (www.soviani.com)

[ii] De exemplu, acronimul pentru Banca Comercială Română este BCR, pentru Banca Română de Dezvoltare este BRD și lista ar putea continua.

[iii] De altfel, acronimul a circulat în presa românească încă din anul 2017, când aceasta a făcut referire la aprobarea unui memorandum privind termenii de referință pentru BND de către Guvernul României din acea perioadă.

[iv] Bundesnachrichtendienst (BND) este denumirea agenției de informații externe a statului german. Blocul Național Democrat (BND) reprezintă o alianță a unor partide politice românești din anul 1944.

[v] www.dcnews.ro/radu-soviani-vehement-programul-pnl-scris-de-analfabeti-prostie-mai -mare-nu-o-sa-vedeti.html

[vi] Captura de reglementare este situația în care o autoritate creată pentru promovarea interesului public sfârșește prin a apăra interesele persoanelor pe care le reglementează.

[vii] Ideea e mult puternic exprimată în alte intervenții ale blogger-ului unde se face referire la captură în favoarea acționarilor privați ai băncilor.

[viii] Cred ca cititorii au observat că autorul articolului nu își permite să se tragă de brăcinari cu ministrul finanțelor așa cum o face domnul Soviani.

[ix] Ayadi, R., Arbak, E. si W.P. de Groen, 2012, Regulation of European Banks and Business Models: Towards a New Paradigm?

[x] La începutul anilor ‘90 s-a încercat înființarea unei bănci de dezvoltare în România, cu asistența tehnică a KfW, dar proiectul nu a fost finalizat, în principal din lipsa resurselor financiare.

[xi] Eulalia Rubio, Mieux Utiliser Les Fonds Publics, Institut Jaques Delors, Raport 115, Iulie 2018.

[xii] Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Lucrând împreună pentru locuri de muncă și creștere economică: Rolul băncilor naționale de promovare (BNP) în sprijinirea Planului de investitii pentru Europa, COM (32015) 361 final

[xiii] Aceste activități sunt definite în cadrul Regulamentului FEIS.

[xiv] O mostră evidentă de stil oral.

[xv]www.dcnews.ro/radu-soviani-vehement-programul-pnl-scris-de-analfabeti-prostie-mai -mare-nu-o-sa-vedeti.html

[xvi] În legătură cu împrumuturile de pe piața interbancară, să precizăm ca ele pot servi nu numai ca sursă de finanțare ci și ca mijloc de gestionare a bilanțului băncii.

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori