În ultima perioadă,  în mass-media românească și pe diverse site-uri autohtone de Internet, și-a croit drum informația conform căreia Banca Centrală Europeană recomandă renunțarea la garantarea depozitelor bancare. Nimic mai fals, după cum se va vedea în rândurile următoare.

 

 

Textul încriminat….

 

În data de 8 noiembrie 2017, Banca Centrală Europeană (BCE), la cererea legiuitorilor europeni, a emis o opinie juridică în legătură cu o propunere de directivă a Parlamentului Europen și a Consiliului UE (parte a unui pachet mai larg de inițiative legislative), ce aduce o serie de amendamente Directivei privind redresarea și rezoluția bancară (“directiva BRR”). Modificările propuse a fi aduse cadrului european de gestiune a crizelor financiare prevăd, printre altele, armonizarea competențelor autorităților relevante din UE în ceea ce privește utilizarea moratoriilor bancare, pentru a se preveni retragerile masive de depozite (“bank runs”). Un moratoriu bancar este un instrument legal care permite unei autorități să suspende anumite obligații contractuale pentru o scurtă perioadă de timp.  Propunerile Comisiei Europene au în vedere utilizarea moratoriului bancar, atât în perioada de rezoluție, cât și în perioada premergătoare acesteia, cea de intervenție timpurie.

Textul din opinia BCE amintită mai sus, adus în atenția opiniei publice de un analist financiar, este următorul: “ Exceptarea generală a depozitelor garantate în cadrul schemelor de compensare a investitorilor trebuie înlocuită cu scutiri discreționare acordate de autoritățile competente astfel încât să existe o anumită flexibilitate”[i]. Pe baza acestei formulări, analistul trage concluzia fermă că BCE recomandă renunțarea la garantarea depozitelor bancare. Mesajul în cauză este întărit de un avocat cunoscut pentru lupta purtată împotriva băncilor, care lansează în spațiul virtual afirmația potrivit căreia Comisia Europenă are în lucru o reglementare pentru eliminarea garantării depozitelor din banci, cerută de BCE. Stirea începe apoi să se rostogolească în mass–media românească, cu potențiale implicații negative asupra stabilității financiare a țării. Toate aceste informații eronate, ce produc temeri inutile deponenților, puteau fi însă evitate, printr-o citire atentă a opiniei BCE încriminate.

 

 

…și decriptarea sa corectă

 

Formularea “exceptarea generală a depozitelor garantate[ii]... trebuie înlocuită cu scutiri discreționare” nu are nici în clin, nici în mânecă cu o renunțare la garantarea depozitelor. Propunerea de directivă anterior amintită, elaborată de Comisia Europeană și aflată în discuția Consiliului UE și Parlamentului European (co-legiuitori europeni), contine prevederi precise prind condițiile de declanșare a instrumentului “moratoriu”, durata și sfera sa de aplicare. Depozitele acoperite nu fac însă obiectul acestui instrument. Prin urmare, exceptarea generală a depozitelor precizată în opinia BCE nu este de la garantarea depozitelor, ci de la intrarea acestora sub incidența moratoriului. BCE consideră că depozitele acoperite ar trebui să fie incluse în moratoriul pre-rezolutie, dar o astfel de măsură ar trebui însoțită de o anumită flexibilitate. Într-o astfel de abordare, pe perioada de câteva zile a moratoriului, autoritățile vor trebui totuși să permită persoanelor având depozite acoperite să retragă sume limitate de bani compatibile cu “nivelul de protecție stabilit de Directiva privind schemele de garantare a depozitelor”. Rezultă evident din propunerea BCE, că nimeni nu se va atinge de  plafonul de garantare de 100.000 de euro. Mai mult, BCE solicită să fie incluse măsuri de salvgardare pentru protejarea drepturilor deponenților, cum ar fi comunicarea clară a momentului când accesul (n.n. deplin) la depozite va fi restabilit. Deci garantarea depozitelor va rămâne în vigoare. Mai trebuie precizat că propunerea instituției europene are un caracter exploratoriu, fiind necesar să se studieze în continuare implicațiile juridice ale acesteia. Potrivit BCE, propunerea sa s-ar putea dovedi a nu fi utilă (n. n.: și deci, logic,  ar trebui să se renunțe la ea) dacă introducerea de restricții temporare asupra miscării depozitelor acoperite ar putea duce la considerarea acestora din urmă ca indisponibile, conform legislatiei privind protecția depozitelor. Într-o astfel de situație, s-ar declanșa automat plata depozitelor acoperite, ceea ce ar fi de natură să îngreuneze găsirea de soluții pentru problemele instituției de credit respective.  

Mai trebuie subliniat că, pentru a fi preluată în textul directivei, propunerea BCE ar trebui să fie însușită de co-legiuitorii europeni: Consiliul UE și Parlamentul European. Aflat într-o etapă mai avansată de legiferare, Consiliul UE a propus recent ca depozitele acoperite să nu intre în sfera de cuprindere a moratoriului pre-rezoluție. În perioada imediat următoare, vom afla și poziția celuilalt legiuitor european, care pare a fi în consonanță cu Consiliul UE.

 

Concluzii

 

Propunerea BCE, încriminată pe nedrept în mass-media românească, se înscrie într-un proces de consultare tehnică largă între diferite entități la nivelul Uniunii Europene  și  nu este de natură să afecteze garantarea depozitelor.

P.S. Observ că sădirea în rândul publicului a neîncrederii în plasarea și/sau menținerea de depozite bancare la instituțiile de credit este un subiect la modă. În spațiul virtual circulă, de ceva timp, “zicerile” unui avocat (aflat în război cu industria bancară) privind faptul că banii deponenților la bancile B, P și C (sic!) nu ar fi în siguranță. Acesta nu suflă însă nici un cuvânt că în România există un sistem de protecție a depozitelor. 



[i]Textul a fost preluat incorect din opinia BCE. Formularea sa exactă este următoarea: “Exceptarea generală pentru depozitele acoperite și creanțele  prevăzute de schemele de compensare a investitorilor ar trebui să fie înlocuită cu excepții  limitate cu caracter discreționar acordate de autoritatea competentă pentru a se reține un grad de flexibilitate”. În absența redării corecte a textului, s-ar înțelege că depozitele bancare sunt garantate de schemele de compensare a investitorilor, ceea ce evident că nu are sens potrivit prevederilor legislative naționale și europene.  

[ii] Ne aflăm în fața unei traduceri greșite. Legislația europeană și națională privind garantarea depozitelor utilizează termenul de depozit acoperit, care e definit ca acea parte din depozitele protejate (“depozite eligibile”) care nu depășește nivelul de acoperire de 100.000 de euro.

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.

Căutare

Autori