Asta spune un citat celebru. Face referire, la modul general, la încrederea în propriile forțe, de care este mare nevoie pentru a reuși în viață. Însă, când vine vorba de conducătorii băncilor centrale, cheia ușii spre succes reprezintă mai mult de atât: include și încrederea celorlalți în ei, încrederea populației, a investitorilor, a antreprenorilor și a decidenților. Încrederea că își vor îndeplini obiectivul și anume de a apăra mandatul primit prin lege: stabilitatea prețurilor, adică prezervarea puterii de cumpărare a monedei naționale prin mențirea inflației sub control.

Un articol difuzat pe un site de media socialăsusține nici mai mult nici mai puțin că moneda națională a României a fost legată, în ultimii ani, printr-o relație fixă rigidă de cea a unui stat african austral. Această afirmație reprezintă o inepție, demontată, printre altele, chiar de reprezentarea grafică prezentă în articolul respectiv, ce redă un curs variabil între cele două monede. Mai mult, dacă s-ar aplica “filozofia” textului respectiv ar rezulta că multe state, inclusiv țări vecine României sau chiar SUA, s-au înghesuit să-și ancoreze unilateral moneda națională de cea a Botswanei. Detalii în continuare, cu precizarea că opinia de față se înscrie în efortul de educație financiară al băncii centrale.

Sub impactul unei reveniri spectaculoase a cererii, inflația ar putea crește în țările dezvoltate peste nivelurile dorite, chiar dacă referitor la aceste niveluri consensul pare să diminueze comparative cu cel existent înainte de 2008. Această perspectivă, ce a lipsit ceva mai mult de un deceniu, animă discuțiile despre cum ar trebui să fie mix-ul de politici macroeconomice. De data aceasta, mix-ul de politici pune unele provocări noi: pe de o parte, stimulii de urgență acordați în timpul pandemiei au dus deficitele bugetare la niveluri relativ mari în toate țările. Pe de altă parte, politica monetară a fost și încă mai este bazată în primul rând pe programe de relaxare cantitativă. Aceste programe au fost inițiate ca răspuns la criza financiară din 2008 sau la criza datoriilor publice din 2010-2012 din zona euro, cât și pentru a ajuta gospodăriile, firmele, guvernele și sectorul financiar în timpul pandemiei. Date fiind aceste circumstanțe, criteriile specifice ce se au în vedere atunci când se iau decizii de politică monetară vor fi cântărite, cel puțin pentru o anumită perioadă, și din perspectiva datoriilor guvernamentale. 

Orientarea consumatorilor spre soluții durabile (și care contribuie la reducerea poluării) favorizează noi investiții și instrumente de finanțare cu rezultate generate prin tehnologii ecologice, ecologizarea transporturilor, decarbonizarea sectorului energetic, promovarea eficienței energetice pentru clădiri și colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor globale de mediu. România poate valorifica aceste oportunități, iar poziționarea ca țară atractivă pentru investițiile străine directe din sectoarele verzi este sprijinită de progresele realizate în ultimele decenii, perioadă în care țara noastră a înregistrat, spre exemplu, cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din regiune, respectiv raportat la media UE, promovând cele mai ample planuri privind ponderea în domeniul energiei regenerabile în totalul surselor de energie.

Mai multe articole

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

Autori