Recurgerea la comparații statistice internaționale impune întotdeauna o atenție deosebită, pentru a se obține asigurarea că cifrele sunt comparabile. Un blogger, cu apariții relative frecvente la unele posturi de televiziune, pare să fi ignorat acest principiu și reușește performanța de a utiliza date incorecte în susținerea opiniilor sale[i]. Detalii despre acest fapt, ce ridică posibile probleme de etică științifică și jurnalistică, sunt prezentate mai jos.

 

Ați mințit poporul cu televizorul?

 

O temă constantă în postările recente ale blogger-ului Radu Soviani este cea a costurilor împrumuturilor României în comparație cu cele ale altor țări din Europa Centrală. Și întrucât o imagine face cât o mie de cuvinte, dl Soviani a prezentat, în iunie 2020, în doua articole de opinie[ii] și la mai multe posturi de televiziune o reprezentare grafică (“slide”) privind costurile de împrumut aferente titlurilor pe zece ani pentru România și trei state din zona mai sus amintită (Polonia, Cehia și Ungaria)[iii].

Pentru România este indicată o rată de dobândă de 4,83%. Ea este preluată din statisticile Băncii Centrale Europene (BCE) privind ratele de dobândă pe termen lung din țările membre UE, calculate pentru scopuri de convergență[iv]. Valoarea variabilei este aferentă lunii aprilie 2020 și reprezintă media lunară a ratelor de dobândă pentru obligațiunile guvernamentale pe termen lung emise în moneda națională (leu), cotate ca procent pe an. Evoluția recentă a acestui indicator, în context regional, este redată în tabelul nr. 1 de mai jos, ce reprezintă un extras din tabelul statistic relevant al BCE privind toate țările UE, disponibil la următorul link (https://www.ecb.europa.eu/stats/financial_markets_and_interest_rates/long_term_interest_rates/html/index.en.html).

După cum se poate observa, valorile ratelor de dobândă corespunzătoare din evidențele BCE pentru celorlalte trei țări sunt următoarele: Polonia (1,46%), Cehia (1,28%) și Ungaria (2,49%).

Dl Soviani ne oferă, în schimb, alte valori pentru Polonia (1,176%) și Cehia (0,787%), reușind să preia însă corect valoarea pentru Ungaria (2,49%).

 

Tabel 1: Rate de dobândă pe termen lung (procente, media perioadei, randament pe piața secundară a obligațiunilor guvernamentale cu scadențe apropiate de 10 ani)

 

Feb 2020

Martie 2020

Aprilie 2020

Mai 2020

Iunie 2020

Cehia

1,47

1,28

1,28

0,92

0,86

Ungaria

2,15

2,43

2,49

1,99

2,18

Polonia

2,07

1,80

1,46

1,35

1,31

Romania

4,04

4,56

4,83

4,54

3,89

Sursa: BCE

 

În acest context, se pune întrebarea din ce joben au fost extrase cifrele respective și ce semnifică acestea. Reprezintă ele valori ale randamentului înregistrat pe piața secundară a obligațiunilor într-o anumită zi? Sunt ele scoase din burtă? Cum se mai asigura comparabilitatea și relevanța datelor? Comparăm mere cu pere? Este corect să faci turul televiziunilor cu cifre eronate?! Deocamdată, ne aflăm în plin mister. Nu putem însă să nu observăm că diferența înregistrată între valorile publicate de BCE și cele prezentate de dl Soviani este substanțială: 0,49 p.p. (puncte procentuale) pentru Cehia și 0,284 p.p. pentru Polonia. Altfel exprimat, valorile variabilelor calculate de BCE au fost reduse cu mai mult de o treime pentru prima țară și cu aproximativ o cincime pentru cea de a doua.

Cifrele eronate sunt utilizate de blogger pentru a stabili, pe rând, câte un raport între valoarea ratei de dobândă pe termen lung înregistrată de România și cea corespunzătoare aferentă fiecareia dintre cele trei țări. Din punct de vedere matematic, este însa evident că orice reducere, din pix, a ratei de dobândă din cele trei țări va face ca rapoartele să devină și mai puternic supraunitare, în defavoarea României.

 

Principiul “lamei lui Hanlon”

 

Domnului Soviani îi face plăcere să se prezinte ca jurnalist independent. Orice persoană având această calitate are însă obligația morală/profesională de a prezenta faptele cu acuratețe. Este însă o realitate bine cunoscută că în practica jurnalistică nu întotdeauna sursele de informație sunt atât de precise și de sigure pe cât s-ar dori. De asemenea, presiunea concurențială de a difuza informația cât mai repede poate afecta calitatea acesteia. În cazul de față, niciunul din aceste elemente nu își are aplicabilitate. Informația exista, negru pe alb, pe site-ul web al Băncii Centrale Europene și nu trebuia decât să fie preluată întocmai. Nu au existat nici constrângeri de timp, informațiile fiind făcute publice cu aproximativ o lună înainte de datele intervențiilor dlui Soviani.

Ne aflăm atunci în fața unei manipulări a datelor? Nu mă grăbesc în a afirma aceasta și, de aceea, voi recurge la principiul lamei lui Hanlon, care sugerează că atunci când cineva face ceva ce duce la un rezultat negativ, trebuie să se evite luarea în considerare a faptului că acesta a făcut-o cu intenție, atâta timp cât poate exista o altă explicație plauzibilă pentru comportamentul său. Sunt înca în cautarea acesteia.

 

Concluzii

 

 Există în mod clar probleme privind corectitudinea datelor statistice și calculelor prezentate de blogger legate de rata de dobândă pe termen lung a obligațiunilor României, de natura de a afecta serios credibilitatea acestuia. Ele apar la puțin timp după ce acesta a adus la cunoștința publicului citate greșite din raportul Standard&Poors și a dezinformat prin omisiune în legătură cu viitoarea Bancă Națională pentru Dezvoltare[v], fapte ce denotă, cel puțin, probleme de autocontrol știintific. Ultima halima impune ca dl Soviani să vină cu clarificările necesare despre cum a ajuns la situația neplacută de a prezenta cititorilor săi fideli și publicului larg telespectator, inclusiv al televiziunii publice, (sublinierea noastră) alte cifre decât cele corecte și, pe cale de consecință, calcule viciate. Ar fi ideal ca acesta să aducă argumente (eventual și scuze adresate publicului) și nu să treacă la atacuri ad hominem, de genul celor cu care autorul acestui articol s-a confruntat deja pentru opiniile sale anterioare. În această ultimă situație pot fi înțelese mult mai bine spusele lui Ronald Knox: “..fiecare are dreptul la propriile sale opinii, și în principal opinia că alții nu au dreptul la a lor”.


[i] Potrivit Wikipedia, expresia “Houston, avem o problemă” este o citare greșită, dar devenită populară, a discuției dintre astronauții misiunii eșuate Apolo 13 cu centrul terestru de comandă, aceștia raportând o explozie la bordul navei. Expresia se utilizează, informal, pentru a desemna apariția unei probleme neașteptate.

[ii] Articolele au fost publicate pe blogul personal în data de 15 și respectiv 25 iunie 2020.

[iii] Articolul de față nu își propune să trateze tema factorilor determinanți ai ratei dobânzilor la obligațiunile pe termen lung. Ne vom mărgini doar la a preciza că influența băncilor centrale în determinarea comportamentului ratelor de dobândă pe termen lung este doar aproximativă (Ben Bernanke dixit!) și că, în principiu, nivelul acestora e determinat de o combinație între așteptările privind inflația, rata așteptată a dobânzii reale pe termen lung și diferite prime de risc cerute de investitori pentru protecție în fața unor factori ca riscul de default, riscul valutar, volatilitatea pieței etc. De exemplu, deficitele bugetare înalte, nivelele ridicate ale datoriei publice, deficitele persistente ale contului curent al balanței de plăți se regăsesc în prime de risc substanțiale încorporate în ratele de dobândă ale obligațiunilor guvernamentale.

[iv] Toate țările care aderă la zona euro sunt verificate periodic de BCE și Comisia Europeană dacă respectă cele patru criterii de convergență de la Maastricht. Unul din aceste criterii se referă la nivelul ratelor de dobândă pe termen lung. Ratele de dobândă sunt aferente obligațiunilor guvernamentale pe termen lung (10 ani) denominate în euro pentru țările care au adoptat moneda unică europeană și în moneda națională pentru țările care la data publicării statisticilor nu au adoptat euro.                               

[v] A se vedea articolul “Informații false sau falsificate? Sau cum să masacrezi un raport al agenției Standard&Poors” (www.OpiniiBNR.ro) și articolul “Dezinformări repetate privind proiectul Băncii Naționale de Dezvoltare” (www.OpiniiBNR.ro).

 

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori