Recent, un radiodifuzor a prezentat un diapozitiv (“slide”) cu scopul de a servi ca element de evaluare a politicii monetare a Băncii Naționale a României. O astfel de evaluare este oricând binevenită, cu condiția să nu fie făcută pe bază de cifre total eronate, cum s-a întâmplat în situația de față. Diapozitivul respectiv ridică problema dacă ne aflăm în fața unui exemplu de ignoranță sau a unei manipulări uriașe. Mai multe detalii, în continuare.

Diapozitivul (“slide”-ul) în discuție, intitulat “Dobânzile plătite la un credit de 50.000 de euro”, îl are ca autor pe dl Radu Soviani și arată în modul următor:

  • În Romania: 3500 Euro/an
  • În zona Euro: 705 euro/an
  • În Polonia: 1745 Euro/an
  • În Polonia, după scăderea ratei de către Banca Centrală: 1250 Euro/an.

Pe baza acestor date, prezentate, prima oară, de autor publicului în 27 aprilie 2020 (cu aproape un an în urmă), în emisiune au fost făcute următoarele afirmații: “iată un român plătește 3.500 de euro pe an la un credit de 50.000 de euro, în timp ce în zona euro un european plătește doar 705 de euro - de cinci ori mai puțin. În Polonia, întradevăr, iată, era un nivel al dobânzii mai mare, dar au redus dobânda de politică monetară și acolo a ajuns la 1.250, dar din ce am citit, s-a redus și mai mult acum”. Toate bune și frumoase, dar cifrele prezentate sunt rezultatul unor calcule total eronate, posibil măsluite, și nu exprimă realitatea. Ce să mai zicem că pentru o așa-zisă situație de acum un an (realitate alternativă) se folosește timpul prezent (sic!) și se ignoră total faptul că și în România a fost redusă rata de politică monetară.

Ce nu e în regulă cu calculele?

Am arătat încă din mai 2020 în acest articol, fără a întreprinde însă o analiză detaliată, că există numeroase semne de avertizare în legătura cu cifrele din diapozitivul respectiv și altele însoțitoare, precum și în ceea ce privește calculele și explicațiile oferite în legătură cu acestea. În categoria “steagurilor roșii” au fost indicate, printre altele, elemente cum ar fi: lipsa unei definiții clare a datelor utilizate și neindicarea sursei lor primare, probleme de comparabilitate statistică, precum și prezentarea greșită a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Întotdeauna, un indicator de alertă începe să clipească când cineva nu specifică sursa datelor prezentate. În privința transmisiei monetare, am arătat că aprecierile legate de Polonia au fost infirmate de realitate (articol). Pentru lămurirea situației, sugeram autorului diapozitivului, în urmă cu aproximativ șase luni, să aducă la cunoștința publicului sursa primară a datelor și metodologia utilizată în calculele sale, dar nu s-a întâmplat nimic până în prezent. De altfel, tăcerea persistă și în ceea ce privește clarificările solicitate legate de cifrele false privind dobânzile la împrumuturile guvernamentale pe termen lung din Cehia și Polonia, avansate de aceeași persoană (articol).

Acum este scos de la naftalină și prezentat publicului același diapozitiv înșelător, deși autorul său, care a fost intervenient în emisiune, era avertizat că sunt probleme cu acesta. Un diapozitiv plin de greșeli. Greșeli care, în opinia mea, cu greu ar putea fi făcute chiar de un student începător în studii economice.

O primă problemă importantă legată de rezultatul calculelor aduse la cunoștința a milioane de telespectatori este că la un credit denominat în euro se aplică, în cazul României și Poloniei, dobânzi aferente creditelor în lei și respectiv în zloți. Este ca și cum pentru un kilogram de mere ți se cere să plătești prețul pentru un kilogram de avocado sau alte fructe exotice, care sunt mult mai scumpe.

Minciuni, minciuni sfruntate și statistici (așa e butada)

România:

La suma de 3.500 de euro, cât se afirmă că se plătește în România, se ajunge prin înmulțirea sumei de 50.000 de euro cu o dobândă de 7% pe an. Acest nivel al dobânzii, conform explicațiilor date de autorul diapozitivului în aprilie 2020, corespunde dobânzii medii la credite în Romania (sic!). Atât și nimic mai mult! Ar rezulta că e vorba de totalitatea creditelor. În alte intervenții ale persoanei respective, apare același calcul, de această dată cu precizarea că ar fi vorba de un credit ipotecar. Verificarea datelor statistice publicate de Banca Națională a României arată că dobânda respectivă (7,02%) este cea aferentă lunii februarie 2020 la creditele în lei aflate în sold (sublinierea noastră). Credite care se referă, atât la cele acordate gospodăriilor populației pentru cumpărări de locuințe și pentru consum (inclusiv credite în descoperit de cont), cât și la cele acordate societăților nefinanciare. Deci nu e vorba de dobânda la un credit ipotecar[i]. Și, mai important, nici de dobândă la împrumuturi în euro.

Zona euro:

Suma de 705 euro pe an plătită în zona euro (de un european cum s-a spus în emisiune, parcă românii nu ar fi europeni – sic!) este, la rândul său, cu cântec. Ea este produsul dintre valoarea împrumutului de 50.000 de euro și dobânda de 1,41 %, care, potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene[ii], reprezintă indicatorul compus al costurilor de împrumut pentru împrumuturi noi (sublinierea noastră) către gospodării ale populației pentru cumpărări de locuințe. Un indicator care are o altă metodologie de stabilire și cuprinde o structură diferită de tipuri de credit decât este cazul creditelor aflate în sold (sublinierea noastră) din exemplul privind România, evidențiat mai sus. Și e vorba doar de creditele pentru locuințe, care au o dobândă mult scăzută față de creditele de consum. În februarie 2020, dobânda la împrumuturile de consum pentru populație în zona euro se situa la nivelul de 5,56%. Este evident că includerea acestor împrumuturi în calcul, cum s-a făcut pentru România, ar fi dus dobânda în sus și ar fi majorat suma de plătit de “europeni”.

Polonia:

Suma de 1745 euro/an calculată pentru Polonia s-a obținut prin înmulțirea sumei de 50.000 de euro cu o rată a dobânzii de 3,49%, care a fost prezentată de autorul diapozitivului ca dobândă medie la credite în această țară. Nu știm dacă putem lua de bună această cifră și dacă comparabilitatea este asigurată măcar cu una din cifrele anterioare. Un element ne indică, totuși, că ar fi vorba de o dobândă ce se aplică la sume în zloți[iii], întrucât se invocă faptul că ea este sensibilă la schimbările intervenite în dobânda de referință a băncii centrale polone; este cunoscut faptul că instrumentele de politică monetara afectează activele și pasivele bancare denominate în moneda națională. Daca e așa, ce are de a face o dobânda în zloți cu un credit în euro?

Teoria și practica monetară făcute harcea-parcea

Suma de 1250 de euro/an, indicată ca fiind plătită de un polonez după scăderea ratei de către banca centrală, merită câteva comentarii mai detaliate. Ea rezultă pur și simplu din aplicarea la valoarea de 50.000 de euro a procentului de 2,5 %, obținut prin reducerea mecanică, cu un punct procentual (1 p.p.), a dobânzii de 3,49%, prezentată mai sus; reducerea este egală ca amplitudine cu cea operată de Banca Națională a Poloniei (BNP) în privința ratei sale de referință (0,5 p.p. în martie și 0,5 p.p. în aprilie). Împrumutul e denominat însă în euro. Prin urmare, după toate regulile științei economice, o astfel de ajustare nu se poate face. Scăderea ratei de politică monetară nu se transmite asupra ratelor creditelor și depozitelor exprimate în monede străine[iv]: băncile centrale au doar control asupra ratelor de dobândă pe termen scurt de pe piața monetară, prin intermediul cărora influențează ratele dobânzilor aferente activelor și pasivelor bancare în moneda națională. Să vedem această realitate pe exemplul Poloniei.

Creștere și nu descreștere cum ni se zice!

În 2020, banca centrală poloneză a redus rata dobânzii sale de referință de trei ori, în martie, aprilie și mai. În același an, în Polonia, ratele medii de dobândă la împrumuturile noi și renegociate pentru cumpărări de locuințe acordate în euro gospodăriilor populației[v] au evoluat după cum urmează: 3,3% - februarie, 3,6% – martie, 3,7% – aprilie, 3,9% - mai, 3,9% - iunie. Deci nu au scăzut după măsurile de politică monetară, ci au crescut. În lunile următoare, dobânzile respective au manifestat un trend descrescător, ajungând la valoarea de 3,4% în decembrie, ușor peste nivelul din februarie. În ianuarie 2021, rata analizată a fost de 3,6%. Dobânda anuală efectivă medie la împrumuturile respective, ce surprinde toate costurile aferente acestora (dobânzi plus comisioane, etc), a evoluat, în anul 2020, de la 3,9% în februarie, la 6,3% în august și la 6,0% în decembrie. În prima lună a anului 2021, rata respectivă a urcat la 6,6%.

O eroare de logică sau rea intenție?

Diapozitivul mai are o problemă conceptuală. El arată, este drept că în mod greșit, diminuarea dobânzilor la împrumutul “ipotecar” în euro după reducerea ratei de politică monetară din Polonia cu 1 p.p.. În schimb, dobânda la creditul “ipotecar” din România rămâne nemișcată, deși, până la momentul prezentării pentru prima oară a diapozitivului, avusese loc, și aici, o ajustare în jos a dobânzii de referință a Băncii Naționale a României cu 0,5% p.p. (la doar câteva zile după prima reducere de dobândă din Polonia). Dacă s-a greșit în cazul Poloniei, de ce nu s-a greșit și în situația României? De ce ar fi funcționat procesul de transmisie a politicii monetare numai în Polonia și în România ba! Altfel, cum s-ar justifica solicitările autorului diapozitivului de a se reduce dobânda de referință a BNR spre 1%. (în prezent, aceasta este la nivelul de 1,25%).

O altă poveste vânătorească

Afirmația că reducerea ratei de referință a băncii centrale duce la diminuarea ratelor de dobândă la împrumuturile către populație și firme este valabilă dacă aceste active bancare sunt exprimate în moneda națională.

Este larg acceptat faptul că volumul creditării către economia reală este influențat de politica monetară a unei țări. Unul din canalele de transmisie a politicii monetare, cel al ratelor de dobânda, este un mecanism care funcționează în două etape. De exemplu, o reducere a ratei de referință a băncii centrale face, mai întâi, ca băncile să poată obține împrumuturi în monedă națională cu dobânzi mult mai reduse de pe piața interbancară. În etapa a doua, ajustarea in jos a ratelor de pe piața interbancară se transmite la ratele practicate de bănci în relație cu clienții lor pentru diverse categorii de credite. Reducerea nivelului dobânzilor duce la încurajarea procesului de creditare în moneda națională, cu efecte asupra unor variabile macroeconomice.

În cazul împrumuturilor în monedă națională nu poate fi acceptată însă teoria ce își găsește o materializare grafică (aplicată însă greșit la sume în euro) în diapozitivul din aprilie 2020, că reducerea cu un punct procentual a dobânzii de referință a băncii centrale se va materializa într-o reducere de mărime egala a dobânzii la împrumuturile instituțiilor bancare în mai puțin de o lună. Să reținem că titlul reprezentării grafice utilizează cuvântul “plătite”, deci un participiu, care arată o acțiune trecută. Explicații legate de faptul că procesul de transmisie a reducerii dobânzii de referință este gradual și că pentru anumite categorii de credite nu va fi integral au fost date aici. De interes este și precizarea Băncii Naționale a Poloniei: “trebuie amintit că impactul schimbărilor ratelor de dobândă ale BNP asupra condițiilor de creditare oferite de bănci, inclusiv ratele lor de dobândă este indirect și limitat. Aceasta pentru că condițiile de creditare depind de mulți factori, de asemenea cei ce rămân în afara influenței băncii centrale, cum ar fi, de exemplu, nivelul competiției în sistemul bancar, perspectivele economice, bonitatea debitorului, garanțiile împrumutului, cerințele de reglementare și alți factori”.

Concluzii

Un singur diapozitiv și atâtea probleme! Analiza acestuia, pe baza datelor furnizate de autorul său, este un coșmar. Indicatorii statistici nu sunt întotdeauna clar definiți, sunt încălcate reguli de comparabilitate statistică, prețul la “mere” e aplicat la “pere”. Impresia cu care rămâi în cazul de față este cea redată printr-o cunoscută butadă, și anume că statistica a fost folosită așa cum bețivii utilizează stâlpul de felinar: nu pentru iluminare, ci pentru sprijin. Nu iluminare a publicului, ci susținerea teoriei false #nimicpentrupopulatie a autorului diapozitivului, prin torturarea cifrelor (metaforic vorbind).

x x x

PS1: În cazul în care e vorba de manipulare, și nu de ignoranță, nu poți decât să te întrebi cât de naivi îi cred unii pe români? În general vorbind, este sau nu o încercare de manipulare, atunci când autorul unui diapozitiv de prezentare (“slide”) știe că acesta are grave probleme și, totuși, permite difuzarea sa?

PS2: Îmi cer scuze cititorilor mei pentru că articolul este arid. Dar cineva, trebuia, odată și odată, să lămurească lucrurile cu torturarea cifrelor statistice.


 

i Dobânda medie pe ansamblul creditelor în lei acordate gospodăriilor populației pentru cumpărări de locuințe, existente în sold, era de 5,57% în luna februarie 2020. Din punct de vedere metodologic, în baza de calcul a ratelor dobânzii existente în sold la sfărșitul lunii de referință nu sunt incluse creditele neperformante, creditele destinate restructurării datoriei acordate la rate de dobândă sub condițiile pieței și dobânda de încasat acumulată și care nu a ajuns la scadență.

 

ii A se vedea comunicatul de presă al BCE din 1 aprilie 2020, intitulat “Euro area bank interest rate statistics-February 2020”.

 

iii Potrivit statisticilor băncii centrale poloneze, în februarie 2020, dobânda medie pe ansamblul creditelor în zloți pentru populație (inclusiv creditele în descoperit de cont) era de 5,2% , iar dobânda medie pentru totalul creditelor acordate gospodăriilor populației pentru cumpărări de locuințe era de 3,7%. Ratele indicate sunt pentru categoria creditelor în sold.

 

iv Nu degeaba literatura economică arată că euroizarea/dolarizarea (manifestată prin existența unei cote importante din activele și pasivele instituțiilor financiare în monedă străină) afectează eficiența unei politici monetare naționale.

 

v Indicatorul include și institutiile fără scop lucrativ care deservesc gospodăriile populației și reprezintă credite acordate de institutiile monetare și financiare. Pentru mai multe detalii, a se vedea site-ul Internet al Băncii Naționale a Poloniei, Secțiunea Statistici. Creditele noi sunt mult mai potrivite pentru a surprinde efectul măsurilor de politică monetară decât categoria creditelor aflate în sold.

 

Administratorul blogului își rezervă opțiunea de a nu valida formulările ofensatoare, jignitoare sau denigratoare.


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori