Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat viner 7 iulie ca Bulgaria si Croatia (leva si, respectiv, kuna) au fost admise in Mecanismul Cursurilor de Schimb2 (ERM2), care este ante-camera aderarii la zona euro. In MCS2 se sta cel putin doi ani si in cazul Bulgariei aranjamentul de “consiliu monetar” (currency board) poate fi mentinut pe perioada acestui stagiu pana la aderare efectiva. Bulgaria a facut cererea de intrare in MCS2 in 2018, iar Croatia in 2019.

Au trecut doar câteva zile de când s-a încheiat luna iunie, și odată cu asta am lăsat în urmă un trimestru și un semestru, perioade cu provocări nemaiîntâlnite de mult timp în economia globală și a României. Probabil mulți dintre noi am început anul cu speranțe, antreprenorii cu planuri noi de afaceri, însă izbucnirea pandemiei COVID-19 a schimbat deodată imaginea de ansamblu, alterând radical mersul economiei, planurile făcute anterior, și până la urmă viața noastră de zi cu zi.

În ultimele decenii, cota unică (atât pentru impozitarea veniturilor, cât și pentru impozitarea consumului – Taxa pe Valoarea Adăugată) a fost încercată de opt state din centrul și estul Europei, membre ale UE. Între timp, patru din aceste state au renunțat la cota unică și au revenit la impozitarea progresivă: Cehia (din 2013), Letonia (din 2018), Lituania (din 2019) și Slovacia (din 2013). Au rămas să practice cota unică Bulgaria, Estonia, România și Ungaria.

Imi amintesc ce zgomot a produs in lumea corporatista prabusirea Enron, care a tras dupa sine disparitia firmei de consultanta si audit Arthur Andersen (una din primele 5 in lume). S-a vorbit atunci de conflicte de interese, ochi inchisi fata de operatiuni neclare si necurate ale Enron, cea care transformase piata energiei din California intr-un veritabil casino. A fost si cazul Parmalat in Italia, tot un mare scandal. De conflicte de interese in lumea consultantei si inadecvata auditare s-a vorbit mult si in criza financiara de acum mai bine de un deceniu, cand si agentii de rating au intrat sub tir pentru note inalte date unor active dovedite “gunoi”.

Raportul anual 2019 al Băncii Naționale a României a fost publicat cu câteva zile în urmă, în format electronic, pe site-ul Internet al instituției. Un bun prilej pentru grupul “criticilor de serviciu” al băncii centrale de a-l citi atent, în căutare de subiecte pentru o nouă ofensivă mediatică împotriva autorității monetare din România sau de a reacționa la informațiile referitoare la raport difuzate de presă. O prima dezinformare vine din partea avocatului Piperea.

Mai multe articole

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

Autori