O știre difuzată de agențiile de presă internaționale despre moneda euro digitală este supusă, la un moment dat, unor distorsiuni importante pe un canal de comunicare din România. Ca urmare, ni se prezintă imaginea unui euro digital total diferit de ce și-au propus promotorii săi, ca obiective și mod de funcționare, ceea ce denotă probleme serioase de înțelegere a filozofiei proiectului. Mai mult, este lansată o temă falsă, cea a renunțării la euro ca monedă în formă fizică (“cash”). Cum comentariile eronate au început să fie preluate în mass-media românească, este momentul potrivit să aducem îndreptările cuvenite prin articolul de față.

Un site de știri românesc[i] a preluat recent informațiile difuzate de Reuters în legătură cu declarațiile despre moneda euro digitală (euro digital) ale dlui Olli Rehn, membru al Consiliului Guvernatorilor BCE, făcute cu prilejul unui discurs ținut la Universitatea din California (Berkely, SUA)[ii]. La scurt timp, odată trecute prin interpretarea unui analist, mesajele transmise de dl Rehn devin de nerecunoscut, proiectul BCE fiind prezentat greșit. Toate acestea în dauna unei informări corecte a publicului român, întrucât informațiile respective, departe de a rămâne într-o “cameră de ecou” din blogosferă, au început să se răspândească în presa autohtonă. Să vedem, pas cu pas, care sunt susținerile eronate!

 

Ce este euro digital și de ce el nu va înlocui euro în formă fizică?

 

Prima afirmație eronată este aceea că membrul boardului BCE a anunțat trecerea, curând, la digitalizarea completă a monedei europene și, astfel, euro nu va mai exista fizic.

Dl Rehn nu a facut un astfel de anunț. Din contră, domnia sa a precizat următoarele:

“Este foarte important să notăm că un euro digital va fi un complement pentru [nn- euro] numerar - nu îl va înlocui – permițând ca moneda de bancă centrală să fie folosită în formă digitală și pentru scopuri de plăți de retail [nn - de mică valoare]. Noi vom continua să asigurăm accesul cetățenilor la cash și utilizarea sa în întreaga zonă euro….”

În fapt, în toate anunțurile lor legate de euro digital, reprezentanții BCE au grijă să amintească că acesta va fi un complement al euro în formă fizică (cash), întrucât aceasta este o trăsătură definitorie ce ține de caracteristicile sale de proiectare.

Plecând de la cele de mai sus, rezultă ca euro digital va fi o formă electronică de monedă emisă de către Eurosistem (Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale din zona euro) pe care o vor putea utiliza toți cetațenii și întreprinderile pentru plăți de mică valoare. Euro digital nu va fi o nouă monedă, ci o formă de a plăti în euro, ca și bancnotele actuale în moneda europeană, dar în format digital. Euro digital va putea fi oricând convertibil în bancnote euro, la paritatea de unu la unu. Noua opțiune de plată va răspunde preferinței în creștere a utilizatorilor euro pentru plăți digitale. Trebuie subliniat că, din rațiuni de asigurare a stabilității financiare, euro digital este proiectat a fi o formă de plată și nu un instrument de investiții. În consecință, BCE analizează opțiunea stabilirii unei limite maxime în privința deținerilor individuale de euro digital[iii].

 

Euro digital nu va fi un criptoactiv, ci o monedă digitală de bancă centrală (CBDC)

 

A doua susținere eronată este aceea că euro digital va fi “un fel de “crypto-euro”, fiindu-i pregătită soarta altor criptomonede, aventuri digitale din care au câștigat speculanții și au pierdut naivii.

Interpretarea de mai sus este greșită pentru că euro digital este proiectat a fi o monedă digitală de bancă centrală (central bank digital currency - CBDC). Or o astfel de monedă (CBDC) are alte caracteristici, profil de risc și mod de operare decât criptoactivele, este conceptual total diferită de acestea.

Moneda de banca centrală reprezintă o obligație a băncii centrale și îmbracă forma banilor pe care autoritatea respectivă i-a emis în formă fizică (bancnote și monede aflate în circulație) și a soldurilor digitale/scripturale ale depozitelor menținute de bănci la aceasta[iv]. Moneda de bancă centrală (denumită și “monedă publică”) nu are riscuri de credit sau de lichiditate asociate. În modelul actual de sistem monetar, cristalizat de decenii bune în economiile moderne, băncile comerciale, sub controlul băncii centrale, creează la rândul lor monedă (monedă privată), sub forma de depozite ale clienților lor (persoane fizice și firme), în baza cărora oferă servicii de plată. Această formă de bani digitali presupune un anumit grad de risc de credit sau de lichiditate, menținut scăzut prin existența supravegherii bancare, a garantării depozitelor și a altor forme de intevenție guvernamentală. După cum se preciza într-un articol recent pe blogul BCE[v], sub semnatura lui Fabio Pannetta și Christine Lagarde, “stabilitatea acestui sistem hibrid constă în aceea că banii privați sunt sprijiniți de către banii publici. Banii oferiți de intermediarii privați pot fi convertiți în bani publici pe o baza de unu la unu oricând. În acest fel, banii publici servesc ca o ancoră pentru întregul sistem de plăți”.

Pe fundalul celor de mai sus, rezultă că euro digital va fi un sold digital, denominat în moneda europeană si reprezentând o obligație a BCE, deținut de către persoane fizice și firme, nu foarte diferit de banii în formă digitală creați de bănci în prezent, lăsând la o parte faptul că în privința sa va exista garanția deplină a băncii centrale.

Spre deosebire de criptoactive (bitcoin, ether, etc) care nu reprezintă obligația vreunei entități si funcționează autonom, descentralizat și în afara oricărei supravegherii guvernamentale, euro digital va fi emis de banca centrală (BCE) și va beneficia de încrederea oferită de aceasta (“fiat money”). Mai mult, euro digital va avea curs legal, fiind obligatoriu a fi acceptat în plăți, ceea ce nu e cazul criptomonedelor.

Având în vedere că euro digital va fi activul financiar digital cel mai sigur de pe piață (Lagarde dixit: “ancoră pentru întregul sistem de plăți”), la fel de sigur ca o bancnota euro, în mod logic apar interogațiile despre ce “aventuri digitale” poate fi vorba și cum ar putea avea “naivii” pierderi masive de pe urma speculațiilor?[vi].

  

Referirea la Bitcoin nu are suport analitic

 

În al treilea rând, întregind imaginea în tonuri întunecate a euro digital, este adusă în discuție și problema amprentei sale ecologice. În acest sens, se recurge la analogia cu bitcoin, amintindu-se că, din cauza “minării”, aceast criproactiv a adus consum masiv de energie și penurie energetică.

Trimiterea la bitcoin este fără relevanță în contextul dat. Bitcoinul este primul criptoactiv din punct de vedere cronologic (criptoactiv de primă generație) și, întradevăr, are ca punct slab consumul exagerat de energie electrică. Acestă caracteristică ține de metoda de consens “proof of work” folosită pentru validarea blocurilor cu tranzacții, care implică rezolvarea, în paralel, a unei probleme matematice de către numeroase persoane (“mineri”), proces ce presupune consum intensiv de timp, resurse hardware și energie. Prima persoană care rezolvă algoritmul va primi dreptul de a include blocul său cu tranzacții în lanțul de blocuri (“blockchain”) și va fi recompensată cu o suma denominată în Bitcoin. Nu toate rețelele de criptomonede folosesc metode de consens bazate pe algoritmi de minare, energointensivi.  Chiar și cele aflate intr-o astfel de situație, fac eforturi pentru a trece la alte tipuri de metode de consens, fără amprenta ecologică importantă (vezi cazul rețelei Ethereum). În aceste condiții, de ce s-ar baza euro digital pe o metodă contestată? Mai mult, de unde există siguranța că BCE va utiliza, într-un final, o tehnologie bazată pe registre distribuite (“distributed ledger technology”- DLT), cum e cazul Bitcoin. În legatură cu acest subiect, BCE a comunicat recent[vii]că: “Eurosistemul probează diferite abordări și tehnologii pentru a crea un euro digital. Aceasta include soluții centralizate și descentralizate ca DLT. Încă nu s-a adoptat nici o decizie în această privință”. Potrivit unor surse din presa germană, este foarte posibil ca BCE să se orienteze spre procesarea plăților în euro digital prin intermediul infrastructurii sale deja existente, sistemul Target Instant Payment Settlement (TIPS) fiind un candidat solid.

 

 Problema încrederii

 

 În fine, pe ton de sentință, este lansată aserțiunea că lumea nu va avea încredere într-un euro digital, omul normal (sic!) fiind avertizat că ar putea fi expropriat de autorități printr-un singur click pe portofelul digital.

Plecând de la afirmația anterioară, trebuie subiniat că problema încrederii în euro digital are mai multe fațete:

  • în ceea ce privește riscurile financiare asociate, deținerile în euro digital vor avea avantajul că sunt active fără risc, fapt de natura să consolideze încrederea publică în acestea;
  • dată fiind forma digitală a noii modalități de plată, BCE este conștient că vor putea apare atacuri informatice și, în consecință, depune eforturi susținute să asigure un nivel cât mai ridicat de protecție cibernetica pentru aceasta și ecosistemul financiar;
  • pe baza informațiilor disponibile până în prezent, mulți analiști consideră că un euro digital nu va aduce valoare adăugată față de opțiunile de plăți digitale oferite în prezent de bănci. Mai mult, limitele ce ar putea fi impuse asupra mărimii deținerilor sunt de natură să îi afecteze atractivitatea. În acest context, șansele de succes ale proiectului și încrederea în acesta pot fi sporite prin oferirea unui grad cât mai ridicat de protecție a vieții private a utilizatorilor (“privacy”), existând numeroase persoane care țin la acest aspect. În acest context, BCE evaluează opțiuni care să poată oferi utilizatorilor un control cât mai mare asupra datelor lor personale, dar atingerea unui nivel de protecție peste cel oferit la momentul actual de soluțiile digitale ale sectorului privat va necesita o decizie politică din partea legiuitorilor europeni.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

Concluzii: Nu există intenții malefice

 

Proiectul euro digital nu are în spate intenția de a face rău. El urmărește o serie de obiective de interes public. În primul rând, este o reacție la fenomenul de utilizare în scădere a numerarului în unele țări ale eurozonei și o modalitate de îndeplinire a obiectivului Eurosistemului de a “asigura cetățenilor acces la o formă sigură de bani într-o lume digitală în schimbare rapidă” (ancora la care făcea referire dl Olli Rehn). În al doilea rând, proiectul are ca obiectiv întărirea suveranității Europei în domeniul plătilor prin asigurarea unei alternative la furnizorii de plăți străini. În al treilea rând, el este un răspuns inițial la competiția ce se anunță pe plan internațional între principalele monede digitale de bancă centrală, aflate pe planșeta de proiectare sau în faze pilot.

                                                                                                                               x

                                                                                                                             x x

 

Calendarul proiectului:

 

În octombrie 2020, BCE a publicat “Raportul privind euro digital”. Acest raport a servit ca bază pentru o consultare publică, ale cărei concluzii se regăsesc în “Raportul Eurosistemului legat de consultarea publică privind euro digital” (aprilie 2021). În iulie 2021, BCE a lansat faza de investigații cu privire la euro digital, ce urmărește identificarea soluției optime pentru această modalitate de plată și care va dura până în 2023. La acel moment, Consiliul Guvernatorilor va decide dacă se va trece la faza următoare, ce ar putea dura trei ani, în care vor fi dezvoltate servicii integrate și se va experimenta “pe viu” cu euro digital.


[i] “BCE dă bomba în plină scădere a monedei europene: Soluția unui euro digital se conturează ca salvatoare”, Loredana Codruț, site web “Știri pe surse”, 24/08/2022

[ii] “Beyond crypto-mania – digital euro as monetary anchor”, speech by Olli Rehn, Governor of the Bank of Finland at a panel at University of California, Berkely, California, 23 august 2022, ( www.bis.org/review/r220824b.htm)

[iii]În absența unei limite, s-ar putea înregistra o migrare masivă a depozitelor din băncile comerciale către banca centrală, cu posibile efecte adverse asupra stabilității financiare și politicii monetare.

[iv] Aceste depozite ale băncilor menținute la banca centrală mai sunt denumite și rezerve.

[v] “Key objectives of the digital euro”, Christine Lagarde, Fabio Panetta, 13 July 2022, ECB Blog

[vi] Cât de mult contează pentru clienții institutiilor de credit siguranța oferită de “banii publici” se poate observa în perioadele de criză financiară acută, când aceștia își retrag depozitele bancare (“bani privați”) prin convertire în numerar (așa-numitul “bank run”).

[vii] “Întrebări frecvente despre euro digital” , Banca Centrală Europeană, 2022 (www.ecb.europa.eu/paym/digital_euro/faqs/html/ ecb.faq_digital_euro.en.html)


Cristian Bichi

Cristian Bichi

Consilier guvernator, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori