Cererea Rusiei ca platile pentru gazul natural pe care il livreaza statelor europene (din UE) sa fie facute in ruble este discutata in fel si chip. Nu putini s-au grabit, inclusiv in Romania, sa interpreteze solicitarea ca o incercare a Moscovei de a sprijini propria moneda prin cresterea cererii pentru rubla. Dar acest rationament este subred, fiindca tarile ce importa gaz natural, titei, sau alte materii prime, din Rusia, automat sustin cererea pentru moneda rusa. Faptul in sine, ca se fac plati pentru importuri din Rusia, sustine cererea pentru rubla. Si explicatia este simpla: importuri din Rusia fac ca pe piata monetara din Rusia sa intre valuta forte (dolari SUA, euro, lire sterline, etc) ce poate finanta importuri ale Rusiei, sau echilibra cat de cat un raport, fie el fortat, cu rubla. Numai daca s-ar sista importul de gaz natural din Rusia, pentru ca la asa ceva se refera decizia amintita, ar fi stopat sprijinul pentru rubla pe aceasta filiera

Identitatea Economiei Monetare ca domeniu de reflecție s-a consolidat în contextul revoluției în cogniția economică stimulată de Keynes prin fundamentarea perspectivei analitice a Macroeconomiei. De altfel, comunitatea academică activă recunoaște ideea că Economia Monetară este un capitol relevant al Macroeconomiei. De la fixarea aproape exclusivă în teritoriul tehnicilor bancare, specific perspectivei Microeconomiei, Economia Monetară a făcut saltul la nivelul rafinat intelectual al elaborării politicilor specifice sistemului, cotat deja ca având un rol determinant în crearea de valoare adăugată.

Într-un comunicat comun din data de 17 martie 2022, autoritățile europene de supraveghere financiară (EBA, ESMA și EIOPA) atrag atenția consumatorilor că multe criptoactive sunt foarte riscante și au un puternic caracter speculativ.  În opinia celor trei autorități, astfel de active nu sunt potrivite pentru cei mai mulți consumatori de retail ca investiții ori ca mijloc de plată sau schimb. Mai mult, deținătorii de criptoactive trebuie să fie pregatiți să-și piardă toți banii investiți în acestea

România s-a poziționat în luna februarie 2022 doar pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce privește inflația anuală, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 7,9% (calculată în conformitate cu metodologia europeană, pentru comparabilitate cu alte state), ne-am poziționat peste media UE (6,2%) sau media Zonei Euro (5,9%) dar mai bine decât opt state din fostul bloc estic și Belgia (9,5%). 

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

RSS

Autori