A 27-a reuniune Conference of the Parties (COP27) dedicată abordării riscurilor climatice a avut loc în perioada 6 noiembrie - 17 noiembrie 2022 la Sharm El-Sheikh (Egipt) într-un context marcat de reverberațiile agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, a reconfigurării fluxurilor comerciale globale și inflației înalte pe plan mondial.
Rezultate sub așteptări
• Deși s-au încheiat angajamente noi în materie de finanțare a țărilor vulnerabile în fața încălzirii globale și a tranziției către o economie verde, în linie cu Acordul de la Paris din 2015, rezultatele reuniunii sunt suboptimale.
• Efectele războiului din Ucraina sunt dificil de monitorizat din perspectiva calculării amprentei de carbon deși s-au strâns dovezi pentru 2.200 de cazuri de daune asupra mediului. Acestea sunt evaluate la aproximativ €37,8 miliarde și 33 de milioane de tone de gaze cu efect de seră generate, iar reconstrucția țării ar putea provoca alte 49 de milioane de tone de emisii, potrivit ministrului ucrainean al Mediului, Ruslan Strileț.
• Precedat de Summitul G20 din Bali, Indonezia – unde discuțiile au fost dominate de situația geopolitică cu adoptarea unei decizii unanime privind interzicerea armelor nucleare și solicitarea de oprire a acestor conflicte alături de mobilizarea a $20 miliarde pentru accelerarea tranziției climatice - COP27 înregistrează angajamente noi, dar și neîmpliniri.
Sursa graficului: aici
Planuri noi, acțiuni insuficiente
• În cadrul reuniunii președinția egipteană a COP27 a prezentat un nou plan pentru accelerarea decarbonizării, care include cinci sectoare majore- energie, transport rutier, industria oțelului, hidrogenul și agricultura.
• Țările din G7 (grupul celor mai puternice economice state ale lumii) și V20 (cele mai vulnerabile) au lansat finanțarea climatică “Global Shield”, Germania oferind €172 milioane pentru țările mici și vulnerabile în fața calamităților provocate de schimbările climatice.
• Primul raport al Grupului de experți al ONU privind angajamentele de decarbonizare aduce critici autorităților guvernamentale - nu se iau măsuri concrete împotriva fenomenului de
GREENWASHING (investiții aparent ecologice, dar pe baza de carburanți fosili). Documentul trasează o serie de linii de acțiune privind protecția mediului, inclusiv Planul de acțiune al ONU pentru inițiativa de avertizare timpurie , prin care se solicită noi investiții de cca. $3,1 miliarde, echivalentul unui cost de doar 50 de cenți de persoană pe an.
• Prevederile privind emisiile au fost amplu disputate, forma prezentă incluzând o notă despre emisii reduse și energie regenerabilă ce ar permite dezvoltarea altor exploatații de gaze naturale și ar produce mai puține emisii decât cărbunele. „Textul actual nu este suficient”, a declarat Kathy Jetnil-Kijiner, trimisul al Insulelor Marshall. „Dar cu fondul pentru pierderi și daune am arătat că putem face imposibilul.Așa că știm că putem reveni anul viitor și scăpăm de combustibilii fosili odată pentru totdeauna”.
Acord de finanțare a țărilor vulnerabile
Acordul de finanțare pentru remedierea pagubelor cauzate de schimbările climatice – un fond pentru țările vulnerabile în fața încălzirii globale - este considerat drept unul istoric, reprezentând cel mai important progres în domeniu de la adoptarea Acordului de la Paris la COP în anul 2015, dar fără noi ambiții de la întâlnirea de anul trecut de la Glasgow- COP26.
Decizia a fost luată după intense negocieri, promovate de liderul UE în domeniul politicilor climatice, Frans Timmermans și susținerea SUA prin poziționarea Președintelui Joe Biden, însă aduce o serie de provocări în ceea ce privește implementarea, nefiind încă stabilitate în mod concret liniile de acțiune și obligațiile țărilor bogate.
Participanții atenționează că nu s-a luat nici o decizie concretă privind reducerea mai rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră și că e nevoie de o colaborare mai strânsă pentru îndeplinirea angajamentelor anunțate- Antonio Guterres, secretar general al ONU: “Omenirea are de ales: cooperează sau piere. Trebuie să reducem drastic emisiile ACUM- aceasta este o problemă pe care acest COP nu a abordat-o”.
Pentru prima dată, pachetul de decizii adoptat în cadrul reuniunii a inclus „soluții provenite din natură” și o secțiune despre importanța investițiilor în natură și reformării sistemelor agricole poluante.
Reluarea discuțiilor privind schimbările climatice între SUA și China, cei mai mari emanenți de gaze cu efect de seră din lume, este un moment notabil, mai ales că autoritățile de la Beijing înghețaseră negocierile privind clima în această vară. Experții avertizează că emisiile anuale de dioxid de carbon din combustibilii fosili vor crește cu aproximativ 1 la sută în 2022, până la 37,5 miliarde de tone, periclitând astfel obiectivul Acordului de la Paris de limitare a creșterii încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Agenda de adaptare climatică
Agenda de adaptare climatică Sharm-El-Sheikh, coroborată cu Parteneriatul Marrakech, implică o serie de inițiative majore conduse de Africa în vederea reducerii emisiilor și consolidarea rezilienței la încălzirea globală, precum și mobilizarea semnificativă a finanțării. Simon Stiell, Secretar executiv UNFCCC: „Demersul pune ferm în centrul său nevoile umane cheie, împreună cu acțiuni concrete și specifice pe teren pentru a construi rezistența la schimbările climatice.”
Președinția COP 27 a prezentat totodată proiectul Soluții de îmbunătățire a naturii (NbS) pentru transformarea climatică, având scopul de a impulsiona acțiuni colective în domeniul climei, biodiversității și deșertificării, dar și sprijinirea reducerii decalajului de finanțare pentru soluțiile bazate pe natură.
La ședință ministerială pentru urbanizare și climă, care a reunit miniștri și primari implicați în soluționarea provocărilor cheie cu care se confruntă orașele, a fost prezentată inițiativa “Reziliență urbană durabilă pentru generația următoare” (SURGe), bazată pe angajamentele orașelor și care oferă un cadru holistic pentru sisteme urbane durabile și rezistente.
Alianța Africană pentru Orașe Durabile și Mediu Construit a activat Manifestul Africa pentru Orașe Durabile și Mediul Construit, care stabilește politici legate de energie, apă, materiale, finanțe și infrastructură pe care liderii de afaceri africani, orașele și oficialii guvernamentali trebuie să le implementeze. În urma unui proces de consultare a lansat inițiativa Transport cu emisii reduse de carbon pentru sustenabilitate urbană (LOTUS), care vizează decarbonizarea peisajului global al mobilității urbane, cu un accent special pe implementarea urbană.
Declarații ale UE la COP27
Liderii UE au subliniat necesitatea urgentă de a acţiona asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice, evidenţiind angajamentul puternic al UE faţă de neutralitatea climatică, în ciuda provocărilor generate de criza energetică.
Președintele Consiliului European, Charles Michel: “Suntem și vom rămâne promotori ai acțiunilor climatice. Suntem hotărâți să protejăm natura, oceanele și pădurile, care alcătuiesc plămânii noștri și care garantează viața umană pe pământ și biodiversitatea” afirmând, de asemenea, că UE trebuie să își asume partea care îi revine din povara tranziției către zero emisii nete de gaze cu efect de seră și că acțiunile în domeniul climei implică trei obligații: față de țările în curs de dezvoltare, față de generația următoare și față de cetățeni.
În privința rezultelor, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „COP27 a confirmat că lumea nu va da înapoi în ceea ce privește Acordul de la Paris, această conferință reprezentând un pas important pe calea spre justiția climatică. Totuși, știința este clară: sunt necesare mult mai multe eforturi pentru ca planeta noastră să rămână prielnică vieții.” Oficialul și-a exprimat şi nemulțumirea față de rezultatele COP27, apreciind că ”marchează un mic pas către justițiaclimatică, dar este nevoie de mult mai mult pentru planetă”.
Frans Timmermans, vicepreşedintele CE, a declarat că UE este pregătită să-şi crească ambiţiile în lupta împotriva schimbărilor climatice și să actualizeze angajamentele în vederea reflectării ambiţiei crescute de reducere a emisiilor poluante, urmând să atingă "cel puţin 57 la sută până în 55 la sută în 2030".
Angajamente și contribuții la nivel UE
UE și Uniunea Africană au anunțat o nouă inițiativă privind adaptarea la schimbările climatice și reziliența în Africa, ca parte a pachetului de investiții UE-Africa Global Gateway;
UE a încheiat memorandumuri pentru parteneriate forestiere cu Guyana, Mongolia, Republica Congo, Uganda și Zambia. „Pădurile sunt esențiale din atât de multe privințe: lupta împotriva schimbărilor climatice, protejarea biodiversității, oferirea de mijloace de subzistență a milioane de oameni de pe tot globul. Pădurile găzduiesc 80 la sută din speciile terestre de plante, animale și microorganisme, în timp ce 1,6 miliarde de oameni se bazează pe resursele forestiere pentru trai, hrană și combustibil” a declarat președintele CE, Ursula von der Leyen. Parteneriatele își propun să asigure dezvoltarea unei aprovizionări sigure și durabile cu materii prime, materiale rafinate și hidrogen regenerabil pentru a sprijini tranziția către o economie verde și digitală a economiilor partenerilor, bazându-se pe șase piloni cheie: integrarea materiilor prime și a lanțurilor valorice de hidrogen din surse regenerabile; valorificarea criteriile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG); mobilizarea finanțării către domeniile cheie; dezvoltarea industriei materiilor prime și a hidrogenului regenerabil; cooperarea privind cercetarea și inovarea și alinierea la reglementările și standardele internaționale în domeniul sustenabilității.
Alte angajamente UE:
• menținerea obiectivelor Acordului de la Paris;
• instituirea unor acorduri de finanțare noi și echilibrate, cu o bază de donatori extinsă, astfel încât comunitățile vulnerabile să fie ajutate să facă față pierderilor și daunelor cauzate de schimbările climatice
• pactul climatic de la Glasgow va sta la baza unui nou program de lucru privind atenuarea schimbărilor climatice;
• instituirea unor noi mecanisme de finanțare, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare care sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice;
Pe parcursul COP-27, CE a găzduit circa 125 de evenimente despre protejareabiodiversitățiiși refacerea naturii, securitatea energetică și tranziția verde, cercetarea și inovarea, securitatea aprovizionăriicu alimente și cu apă și finanțarea durabilă.
Angajamente ale statelor
România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a susținut o declarație: “Cei mai puternici aliați pe care îi avem în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetățenii noștri. Trebuie să îi pregătim și să le dăm putere pentru a face față acestei lupte.”
Comitetul de coordonare a datelor climatice, creat de președintele francez Emmanuel Macron și trimisul special al ONU pentru soluțiile climatice, Michael R. Bloomberg, recomandă crearea unui hub de date climatice, care să centralizeze informațiile cheie legate de tranziția climatică și să fie accesat de toate interesate pentru interpretarea angajamentelor și acțiunilor întreprinse în materie de climă.
Austria, Irlanda și Norvegia și-au asumat angajamente financiare suplimentare, fiind subliniată importanța acestei facilități de finanțare în abordarea schimbărilor climatice la nivel global și în special în țările cel mai puțin dezvoltate și SIDS.
Olanda a demarat un proiect pentru Delte și Zonele de Coastă. Grupul permite acțiuni armonizate între țări și statele insulare mici pentru a realiza un management durabil al deltelor și zonelor de coastă pe termen scurt și mediu.
Anunțând o finanțare totală de $105,6 milioane- Danemarca, Finlanda, Germania, Irlanda, Slovenia, Suedia, Elveția și regiunea valonă din Belgia au subliniat necesitatea unui sprijin și mai mare pentru nevoile imediate de adaptare la schimbările climatice ale statelor cu venituri mici și cu venituri mici.
Belgia, Columbia, Germania, Irlanda, Japonia, Țările de Jos, Norvegia, Regatul Unit și SUA se alătură Alianței Globale Eoliene Offshore care își propune să fie o forță motrice globală pentru adoptarea energiei eoliene offshore prin reunirea guvernelor, organizațiilor internaționale și a sectorului privat pentru a reduce decalajul de emisii și a spori securitatea energetică.
Demersuri pentru creșterea finanțării climatice
Participanții COP27 au militat pentru extinderea mobilizării financiare și a reformei sistemelor financiare pentru sprijinul tranzițiile climatice, eforturile inovatoare implementate oferind beneficii gestionarea datoriilor și piețele carbonului.
Președinția COP 27, UNFCCC și organizații non- guvernamentale au găzduit o serie de forumuri regionale de finanțare pe parcursul anului 2022 în cinci regiuni, care au implicat peste 1.500 de participanți, cu focus pe construirea de proiecte bazate pe prioritățile regionale, fiind lansat ulterior un Raport cu statistici privind proiectele identificate prin intermediul forumurilor.
Demarat la COP26, Raportul pentru extinderea finanțării pe termen lung pentru țările în curs de dezvoltare (dincolo de cei $100 de miliarde), integrează riscurile climatice și dezvoltarea durabilă în mod holistic.
Peste 600 de investitori, cu active de aproape $42 de trilioane, coordonați de The Investor Agenda, au cerut factorilor de decizie să creeze condiții favorabile și să se angajeze să mobilizeze finanțare la scara necesară pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.
Alte proiecte în domeniul finanțărilor climatice: Inițiativa Africană pentru Piața Carbonului (ACMI), Campania de accelerare a adaptării asigurărilor, Fondul Caraibe Climate Smart, Colectiv pentru Finanțarea Transportului Curat, Fondul de investiții pentru climă (CIF) a lansat un program de tranziție industrială, primul program de finanțare la scară largă dedicat tranzițiilor industriei țărilor în curs de dezvoltare.
Declarațiile instituțiilor financiare
Președintele Rețelei pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS), Ravi Menon, a evidenţiat progesele făcute într-un interval scurt de timp, precizând în cadrul COP27 că scenariile climatice ale NGFS combină, pentru prima dată, analiza riscurilor de tranziție, fizice și macrofinanciare. NGFS a lansat o inițiativă privind finanțare mixtă, dezvoltând un manual pentru facilitarea câtorva proiecte demonstrative. Demersul ajută membrii NGFS să-și dezvolte abilitățile și capacitățile pentru a gestiona mai bine schimbările climatice și alte riscuri de mediu. NGFS lucrează cu parteneri precum Banca Mondială, FMI și BIS pentru a canaliza mai eficient resursele de formare în domeniul durabilității.
Directorul general al FMI Kristalina Georgieva, a declarat că $40 de miliarde vor fi disponibile prin fondul Resilience and Sustainability Trust, demers ce va ajuta țările cu venituri mici, medii și vulnerabile să dezvolte rezistență la șocurile externe și dezvoltare durabilă. Schimbările climatice pot crea „oportunități excelente” pentru sectorul privat din Africa, adăugând că investițiile în economia cu emisii scăzute de carbon pot crea locuri de muncă. „Africa este afectată în mod disproporționat de evenimentele climatice”, catastrofe care conduc la insecuritate și foamete „pentru continent, dar și pentru restul lumii”.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) demonstrează rolul de lider în rândul băncilor multilaterale de dezvoltare (MDB) prin furnizarea de finanțare pentru schimbările climatice. Angajamente BERD:
• mărirea proporţiei investiţiilor ecologice la cel puțin 50 la sută din total până în 2025 în timp ce își finalizează angajamentul de a-și alinia toate operațiunile la obiectivele Acordului de la Paris până la 1 ianuarie 2023;
• lansarea planului de acţiune pentru adaptarea la climă (CAAP), ce implică integrarea rezistenței la schimbările climatice, construirea de parteneriate noi și mobilizarea finanțării private, esențiale pentru abordarea vulnerabilității regiunilor;
• semnarea Memorandumului de Înțelegere (MoU) pentru a-și extinde parteneriatul cu Centrul Global pentru Adaptare.
• aprobarea Programul de accelerare a adaptării în Africa (AAAP), care își propune să mobilizeze $25 de milliarde în cinci ani pentru a extinde acțiunile de adaptare la climă;
„Nu avem un singur răspuns despre adaptare; Răspunsul nostru este o combinație a mai multor instrumente și abordări diferite”, Harry Boyd-Carpenter, director general al BERD.
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a publicat declarația de mediu, prezentând, totodată, prioritățile și activitățile pentru a asigura un management solid al riscurilor ESG (de mediu, sociale și de guvernanță) și o supraveghere adecvată, care vizează creșterea sustenabilității în sectorul bancar.
Finanțări sustenabile
Alianța Financiară pentru Decarbonizare (GFANZ), înființată anul trecut la Glasgow, a lansat Planul de tranziție către o economie verde a instituțiilor financiare, care definește componentele cheie care ar trebui incluse în strategia corporațiilor din domeniu, precum și numele celor care au dezvoltat soluții climatice:
GFANZ a anunțat că, până în toamna anului viitor, va avea o bază de date open-source pentru a sprijini la evaluarea planurilor de tranziție și a progresului, dar și pentru a crește transparența instituțiilor financiare. Planul se aplică băncilor comerciale, societăților de asigurare, precum și instituțiilor de reglementare și supraveghere bancare. Rețeaua și Consiliul consultativ GFANZ Africa, lansate în septembrie 2022, și-au anunțat prioritățile, Principii și ghiduri pentru dezvoltarea “carbonului albastru”.
Progrese în raportarea ESG
Oficiali ai UE și specialiști în domeniul raportărilor de sustenabilitate au prezentat progresele recente la nivelul țărilor din blocul comunitar în ceea ce privește implementarea principiilor ESG (mediu, sociale și de guvernanță) și, în special, a riscurilor climatice, precum și importanța unei abordări unitare la nivel global a acestora.
Parlamentul European a adoptat directiva de sustenabilitate, care va impune raportarea obligatorie a factorilor ESG, precum și impactul financiar al unei companii, cunoscut sub numele de materialitate dublă, urmând ca în cursul anului viitor, EFRAG- organismul de specialitate al UE- să definitiveze standardele de sustenabilitate.
Consiliul Internațional pentru Standarde Sustenabile Internaționale (ISSB), înființat la COP26, a prezentat parteneriatul cu peste 20 de organizații, printre care și Global Reporting International (GRI)- lider mondial în domeniul raportărilor de sustenabilitate, urmând ca împreună să definitiveze până anul viitor forma finală a standardelor.“Colaborăm pentru implementarea unor raportări eficiente de sustenabilitate pentru piețele de capital, care vor oferi participanților pe piață informațiile potrivite pentru a sprijini o mai bună luare a deciziilor economice și de investiții.” a declarat Emmanuel Faber, președintele ISSB.
Autoritățile de reglementare globale au cerut UE și ISSB să facă interoperabile raportările lor privind schimbările climatice pentru a evita ca normele concurente să afecteze investitorii transfrontalieri, iar Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA se confruntă cu presiuni pentru a renunța la Scope 3 din proiectele sale de raportări privind schimbările climatice. Oficialii susțin că reglementările sunt necesare urgent pentru a ajuta investitorii să aleagă companii care iau în serios tranziția către o economie verde.
Alte inițiative la COP27
Semnatarii Declarației de la Glasgow pentru amprenta echitabilă a apei au făcut un apel la acțiune către guvernele din țările dezvoltate, cât și din țările în curs de dezvoltare, pentru a se alătura acestei inițiative de conducere care plasează gestionarea echitabilă în centrul economiei globale până în 2030.
Dezvoltată prin discuții la nivel global, campania Roof Over Our Heads a fost lansată în cadrul Race to Resilience, cu scopul de a oferi locuințe ecologice și accesibile pentru două miliarde de oameni, începând cu proiecte comunitare în India.
Pagina evenimentului COP 27- Portal Global Climate Action Portal (GCAP) a prezentat o situație a proiectelor climatice lansate și a anunțurilor făcute în timpul conferinței, iar inițiatorii sunt încurajați să actualizeze statusul acestora pentru a urmări și înțelege realizările lor înainte de COP 28 și ulterior.
Bazându-se pe rapoartele sale anuale privind starea acțiunii climatice, Systems Change Lab a lansat o platformă de date open-source care urmărește progresul global în aproape fiecare sistem major, inclusiv energie, industrie, transport, alimente și finanțe. Platforma interactivă identifică schimbările de transformare care accelerează sau se îndreaptă în direcția greșită, precum și forțele cheie care conduc aceste schimbări.
AIM for Climate a anunțat o investiție sporită de peste $8 miliarde în domeniul agriculturii ecologice, în creștere de la $4 miliarde USD, cu sprijinul a peste 275 de parteneri guvernamentali și neguvernamentali.
Energie regenerabilă și hidrogen verde
Organizațiile care reprezintă industria eoliană, solară, hidroenergetică, hidrogen verde, stocare de energie pe durată lungă și industrii de energie geotermală și-au unit forțele într-o asociere fără precedent pentru a lansa Alianța Globală pentru Regenerabile.
Programul Energize a fost extins la COP 27 pentru decarbonizarea lanțului valoric al industriei farmaceutice, ajutându-le să-și accelereze achizițiile de energie regenerabilă, iar operatorii de rețele mobile au semnalat 64 de terawatt-oră (TWh) în noua energie regenerabilă necesară până în 2030, iar Asia Clean Energy Coalition a fost lansată pentru a accelera achiziția de energie din surse regenerabile în Asia.
Alianța Green Hydrogen Alliance (AGHA), lansată pentru prima dată la COP 26, a cerut o mai mare cooperare între guverne și sectorul privat în șase țări cheie africane și a prezentat o analiză detaliată, care arată că hidrogenul verde ar putea industrializa în mod sustenabil Africa și ar putea crește PIB-ul cu până la 12 la sută în șase țări membre cheie până în 2050 (Egipt, Kenya, Mauritania, Maroc, Namibia și Africa de Sud).
Zece organizații maritime de top și producători de hidrogen verde s-au angajat să producă cel puțin 5 milioane de tone de hidrogen verde până în 2030 pentru a furniza combustibili maritim mai puțin poluant necesari pentru a pune sectorul maritim global pe calea decarbonizarii aliniată limitării încălzirii globale la 1,5°C .
Transport ecologic
First Movers Coalition (FMC) a demarat angajamentul pentru Ciment și Beton pentru a prezenta cererea globală emergentă de ciment verde în parteneriat cu Forumul Economic Mondial (WEF) și Parteneriatul pentru misiune posibilă (MPP).
Decarbonizarea cimentului din Africa este ținta unei noi Alianțe- Africa Net Zero Beton, care și-a propus să caute soluții pentru un transport ecologic. Un alt demers pentru identificarea investițiilor cu emisii reduse de carbon în industria cimentului a fost publicat de Green Cement Technology Tracker:
Un Hub pentru coordonarea unui coridor de transport verde online a fost înființat de Misiunea de transport cu emisii zero de la Mission Innovation, menit să simplifice formarea și dezvoltarea coridoarelor verzi de transport maritim.
Grupul operativ pentru tranziție echitabilă în domeniul maritim a lansat un nou plan de acțiune care stabilește recomandări pentru a îmbunătăți competențele navigatorilor pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare ale transportului maritim.
Pornind de la „Declarația privind vehiculele cu emisii zero” publicată în cadrul COP 26, Marea Britanie alături de alți parteneri internaționali au lansat coaliția Accelerate to Zero (A2Z), cea mai mare coaliție de transport din lume, ce reunește peste 200 de organizații, inclusiv guverne, industrie și societatea civilă, își propune ca toate vânzările de mașini și camionete noi să fie cu zero emisii până în 2035 pe piețele de top și 2040 la nivel global.
Un ghid cu liniile directoare de contabilitate a combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF) a fost lansat după ce companiile aeriene au investit $17 miliarde în acordurile viitoare SAF, ceea ce reprezintă un progres semnificativ în atingerea obiectivului de a avea cel puțin 15 la sută combustibili cu emisii reduse la nivel global până în 2030.
Agricultura sustenabilă
Pentru prima dată în cadrul COP s-a organizat o zi dedicată agriculturii , care contribuie la o treime din emisiile cu efect de seră și ar trebui să fie o parte crucială a soluției pentru temperarea dinamicii încălzirii globale. Conducerea egipteană a COP27 a anunțat lansarea inițiativei Food and Agriculture for Sustainable Transformation (FAST) , pentru îmbunătățirea cantității și calității contribuțiilor la finanțarea în vederea tranziției verde a agriculturii și sistemelor alimentare până în 2030:
Sursa graficului: aici
În cadrul Agendei Breakthrough, lansată la COP 26, țările care reprezintă mai mult de 70 la sută din PIB-ul global au prezentat proiecte pentru cinci domenii cheie, care vor fi implementate la următoarea reuniune: energie electrică, transport rutier, oțel, hidrogen și agricultură, sectoarele clădirilor și cimentului. În plus, 13 țări s-au alăturat Agriculturii Breakthrough pentru a ecologiza agricultura până în 2030.
"De când am lansat Agenda Breakthrough lumea s-a schimbat și ne confruntăm cu o situație geopolitică și economică periculoasă. Asta face doar ca parteneriatele internaționale să fie urgentate", a spus Alok Sharma, președinte COP26.
Proteste “mute” ale activiștilor de mediu
Spre deosebire de edițiile precedente ale COP, protestele activiștilor pentru mediu au fost rare și în mare parte ilegale în Egipt, întrucât autoritățile egiptene au impus pus limite stricte.
Reprezentanții ONG-urilor au solicitat susținerea financiară a țărilor afectate de dezvoltarea industrială a statelor bogate, iar activista ghaniană Nakeeyat Dramani, în vârstă de 10 ani, a fost susținută în plen, după ce le-a cerut delegaților "să aibă o inimă".
Material realizat de Marilena Baias, Aurora Cojocariu și Mirela Roman