Au trecut aproape trei decenii de la tranziția sistemică și trăim cu amărăciunea că multe din cele promise, chiar de mulți dintre noi cei direct implicați, sau multe din așteptări și năzuințe nu le-am realizat. Avem o vină colectivă pentru că ne-am asumat o responsabilitate colectivă, dar imponderabile și lucruri imprevizibile au îndoit voința politică, au forțat-o la soluții care au rupt coerența unui proces presupus corect. Timpul nu putem să-l întoarcem, dar putem învăța din lecțiile istoriei. Mesajul de a privi pentru viitor, prospectiv, este bine venit întrucât ne-am epuizat eforturi și resurse pe evocări de evenimente și neputințe, când, poate ar trebui să tragem o linie cu bune și rele, să le acceptăm ca realități, și să pornim de la aceasta cu o nouă viziune pentru viitorul acestei țări, pragmatică, curajoasă, coerentă, bine fundamentată și cu sorți de izbândă.

De aceea trebuie să ne concentrăm pe un model economic performant, propriu acestei țări, care nu poate fi nici o invenție absolută, dar nici o copie a ceva care există. Cred că trebuie să compunem un model din piesele pe care ni le oferă teoria economică, resursele acestei țări, poate cu achiziționarea unor inovații de sustenabilitate, dar mai ales să-i putem insufla viață prin încrederea de care poate da dovadă beneficiarilor lui, cetățenii acestei țări şi partenerilor noştri cu care împărţim povara integrării şi a globalizării. Insist pe aceste aspecte, întrucât avem un ”caiet de sarcini” clar.

Vorbim de un model economic al României ca stat membru al UE și care trebuie să performeze în cadrul a două procese, cel al integrării europene şi, prin aceasta și cel al globalizării, la un moment în care conștientizăm că ne îndreptăm și spre o nouă paradigmă.

Soluția acesteia cu impact asupra unor caracteristici a modelului economic de care avem nevoie, inclusiv în contextul în care ne pregătim să luăm o decizie și în legătură cu adoptarea monedei unice - euro - , este convergența și capacitatea de ”a recupera” întârzierile evoluției noastre, de care ne împiedicăm tot mai mult, dar pe care trebuie să le aducem la o linie de start nouă angajantă.

Dacă suntem de acord cu scopul modelului economic, fiind ancorat prospectiv în destinul României ca stat european angajat în cel mai mare proiect politic continental postbelic, atunci va trebui să avem în minte mereu care a fost miza efortului de a deveni un stat membru al clubului reprezentat de UE. Pentru acest lucru ar trebui să citim mereu măcar preambulul Tratatului de Funcționare a UE, la care suntem parte contractantă, fără a mai vorbi de restul acestuia care ne dă o idee clară cum putem viabiliza propriul model economic de dezvoltare pentru a-l aduce la standardele UE. Aș mai adăuga că, urmare dialogului cu documente oficiale reciproce - România, Comisia Europeană - susținut de cadrul Semestrului European începând cu anul 2011, această echipă care își propune proiectarea unui model economic poate deveni parte a unei echipe instituționale mult mai largi cu aceleași preocupări.

Precizez că nu putem confunda un model economic cu o strategie de dezvoltare, dacă modelul este vehiculul cu care realizăm obiectivele unei strategii. Funcție de ingrediente, prin același model putem realiza diverse strategii, ca urmare trebuie să avem în vedere acea flexibilitate de care trebuie să dea dovadă modelul variabilelor de intrare, întrucât o dată stabilit trebuie să rămânem cu el ani buni pentru a-i verifica calitățile. Trebuie să discutăm structura acestui model pe sectoare de activitate, funcție de resurse (capital uman, fizic, financiar, sector extern etc.) și modul în care această structură se închide pentru a realiza sustenabil echilibrele macroeconomice.

Un model economic are dimensiuni etajate, o ierarhie a corelaţiilor, care prin interacțiune trebuie să-i confere robustețea utilizării sale credibile. Calitatea politicilor economice, a celorlalte instrumente de intervenție în relația stat - cetățean vin să confere viabilitate modelului economic și continuitate în rezultatele așteptate. Nu în ultimul rând, trebuie să acceptăm necesitatea partajării scopurilor și responsabilităților între sectorul public și privat, a riscurilor funcționării unui model economic supus apariției de vulnerabilități, prin asumarea de către fiecare parte a rolului său esențial, a minimului de interferenţă afectând performanţe real productive şi coerente, și, mai ales, a resurselor adecvate disponibilizate de fiecare parte pentru cerințele dezvoltării.

Nu trebuie să omitem faptul că nu intrăm pe un teren necunoscut, atâta timp cât de bazăm pe cunoştinţe, iar de la calitatea de stat membru la UE există un schimb de rapoarte consistent, elaborate după formate stabilite prin regulamente la care trebuie să ne conform, cu atât mai mult cu cât elaborate în comun cu specialişti din ţară şi de la Comisie, recomandările finale fac parte din apropierea noastră de zona euro.

Amintesc: Rapoartele de convergenţă ale BCE şi Comisiei Europene, cu un caracter oarecum unilateral, dar extrem de utile în cunoaşterea modului în care atingem criteriile de la Maastricht, Programele naționale de convergenţă şi reforme ale guvernului României şi Rapoartele de ţară şi Rapoartele specifice de ţară, obiecte ale unui dialog, aşa cum am amintit în cadrul Semestrului European, statuând, de regulă, un drum de urmat pentru a ne compatibiliza, prin convergenţă, la disciplinele şi standardele de performanţe economice de natură să întărească UE prin propria noastră performanţă a guvernanţei caracteristice unui stat membru.

Dacă credem în aplicare inteligentă a dictonului că utilizarea ”stick and carrot” are calităţile ei, atunci aş afirma cu tărie că obiectivul adoptării euro ne va aşeza cu viitorul model românesc de dezvoltare atât pe o pistă corectă, cât şi cu un prim obiectiv al acestuia de funcţionalitate, conform prevederilor TFUE.        

(fragment din intervenția domnului dr. Napoleon POP, director științific al Institutului de Economiei Mondială, Academia Română la prima dezbatere pe tema modelului economic românesc : Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040, 7 noiembrie 2018)


Napoleon Pop

Napoleon Pop

Consultant strategie, Cancelaria BNR

Articole ale aceluiași autor

Disclaimer

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Națională a României dezbat principalele evoluții macroeconomice și financiare locale și internaționale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziția oficială a Băncii Naționale a României și nu implică sau angajează în niciun fel această instituție.
Politica de utilizare cookies

Căutare

Autori