"Mai avem încă fereastra deschisă pentru acțiune. Lumea se mișcă și se transformă rapid. Important e să ne menținem cu privire către viitor", scrie profesorul universitar doctor Nicolae Dănilă, membru al CA al BNR, în prefața volumului său "Fereastră de oportunități și provocări pentru România", apărut la Editura Academiei Oamenilor de Știință din România.
Volumul strânge laolaltă o serie de idei exprimate de profesor cu ocazia unor evenimente publice oficiale, bazându-se pe experiența acumulată în pozițiile de bancher comercial și bancher central. "Am considerat aceste idei ca fiind, în primul rând, oportunități cu avantaj competitiv, dar și priorități ale României, generate de procesele și fenomenele europene și mondiale din perioada 2007 – 2014. Unele din ele au fost analizate și luate în considerare, altele au fost irosite", scrie autorul.
Una dintre constantele care traversează volumul este capacitatea profesorului Dănilă de a concilia adeziunea sinceră și autentică la o serie de principii cu analiza precisă și lipsită de iluzii a lumii reale în care trăim.
Un foarte bun exemplu îl oferă principiile fondatoare ale Uniunii Europene și ale monedei unice europene. "Suntem de acord că UE și Euro sunt creații ale unor decizii politice. (...) De aici o posibilă concluzie: probleme apărute sau adâncite de actuala criză se vor rezolva prin soluții în urma unor decizii politice". Pe de altă parte, "Conceptul European continuă să fie fluid: UE este o zonă care promovează libera mișcare a capitalurilor, mărfurilor și forței de muncă, dar exclude unele țări europene; este o uniune monetară, dar exclude țări membre ale UE". În consecință, există trei Europe: "grupul țărilor dezvoltate, grupul țărilor care se confruntă cu criza datoriilor publice și private și grupul țărilor recent intrate în UE".
În această Europă asimetrică, arată profesorul Dănilă, o țară precum România, căreia nu i s-a acordat încă nici statutul de piață emergentă, fiind încă considerată, parțial pe nedrept, piață de frontieră, se confruntă cu provocări specifice. Pe care trebuie să și le asume, consideră profesorul, fără teama de a încălca tabuuri sau de a fi acuzată de naționalism revolut.
Asumare pe care, de altfel, o recomanda și instituțiile financiare internaționale: "O economie dependentă de capitalul extern și care are contul de capital deschis este supusă unor variații mari ale stabilității financiare, ale surselor și costului finanțării, în condițiile în care principalele instituții financiare sunt capitalizate din exterior. (...) Recent la Washington, oficiali ai FMI exprimau poziția că cea mai mare vulnerabilitate pentru România, în condițiile crizei actuale, este generată de ponderea majoritară a capitalului străin în sistemul bancar de la noi".
În aceste condiții, profesorul propune crearea unei bănci de importanță sistemică cu capital autohton, atât privat, cât și public. Foarte important, profesorul Dănilă subliniază că înființarea unei astfel de bănci "ar trebui să fie neutră din punctul de vedere al discuției legate de definirea suveranității în rezolvarea problemelor de stabilitate financiară la nivel regional și global. (...) Nimic nu ne poate opri în efortul nostru de a transforma România într-un pol de stabilitate, cu efecte pozitive pentru Uniunea Europeană".
Mobilizarea și fructificarea resurselor interne nu intră câtuși de puțin în contradicție cu vocația europeană ireversibilă a României. Laolaltă cu promovarea capitalului autohton în sistemul bancar național, profesorul Dănilă susține fără rezerve participarea activă a României la construcția Uniunii Bancare Europene. Mesajul cărții ar putea fi rezumat spunând că decalajele dintre promisiunile de integrare ale idealului unității europene și realitatea mult mai fragmentată post-criză a continentului nu trebuie privire ca motive de descurajare, ci ca oportunități de acțiune. Europa este o construcție permanentă, nu un dat apriori. Nu putem fi europeni decât promovându-ne pe noi înșine.
Concluzia îi aparține profesorului Dănilă: "Sunt de părere că, în pofida măsurilor și soluțiilor la nivel UE și Zona Euro, vom constata că, o bună perioadă de timp, sistemul bancar european și piețele de capital vor rămâne în teritoriul unui puternic caracter și interes național. Dorim să fim altfel?".
În plus, în lucrarea sa, profesorul Dănilă abordează anticipativ o temă devenită extrem de actuală, respectiv necesitatea restructurării băncilor și creării unui nou model de business bancar, inclusiv din perspectiva inovației și a relațiilor cu clienții. "Menținerea creditării bancare la un nivel scăzut, uneori negativ, are legătură și cu managementul defectuos al unor bănci în ceea ce privește riscurile, relațiile cu clienții și responsabilitatea (în primul rând morală, de cetățean corporatist) față de economia țării în care își desfășoară activitatea și de unde au obținut, obțin și vor obține (dacă sunt mânate de bune intenții și recapătă încrederea jucătorilor de pe piață) veniturile, profiturile și bonusurile", avertizează autorul.
Profesorul mai atrage atenția că "subsidiarele aparținând unor grupuri bancare din zona euro sunt "presate" de noua strategie a grupurilor să se îndrepte cu preponderență spre atragerea de resurse financiare de pe piețele unde își desfășoară activitatea. Va trebui să ne intereseze mai mult cum sunt folosite și canalizate asemenea resurse rezultate din procesul de economisire internă, în așa fel încât să putem realiza un cerc virtuos între creșterea productivității și credit, finanțare".
